Ilie Bolojan a prezentat un plan în cinci puncte pentru consolidarea securității energetice a României

Premierul României, Ilie Bolojan, a prezentat un plan în cinci puncte pentru reforme menite să consolideze securitatea energetică a țării și să stabilizeze sistemul energetic național. Măsurile propuse vizează creșterea capacităților de producție, dezvoltarea sistemelor de stocare, asigurarea alimentării cu apă pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă și reformarea managementului companiilor energetice de stat.

Informează LIBERTATEA.

Potrivit lui Bolojan, problemele actuale ale sectorului energetic sunt rezultatul amânării investițiilor timp de mai mulți ani și al lipsei unei viziuni pe termen lung. Prin urmare, schimbările propuse vor necesita un sprijin politic stabil pe parcursul mai multor ani.

Primul pas – peste 1.500 MW de noi capacități

Una dintre principalele priorități menționate de premier este finalizarea cât mai rapidă a proiectelor de investiții de la Iernut și Mintia.

Se estimează că punerea în funcțiune a acestor obiective va adăuga în sistemul energetic peste 1.500 MW de capacitate. Acest lucru ar urma să ajute România să acopere consumul în perioadele de vârf, în special seara și în perioadele cu temperaturi scăzute.

Alimentarea cu apă a Cernavodă – prioritate strategică

Al doilea obiectiv îl reprezintă accelerarea proiectului de la Dunărea Veche, în zona Bala 2. Implementarea acestuia este necesară pentru asigurarea unui debit suficient de apă pentru răcirea reactoarelor Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Problema alimentării cu apă capătă o importanță deosebită în contextul planurilor României de dezvoltare a energiei nucleare. Funcționarea stabilă a sistemului de răcire este o condiție esențială pentru dezvoltarea viitoarelor unități 3 și 4 de la Cernavodă.

Hidroelectrica ar putea instala 1.500 MW de capacități de stocare

Al treilea punct al planului vizează dezvoltarea pe scară largă a sistemelor de stocare a energiei electrice.

Bolojan consideră că Hidroelectrica ar putea instala, în următorii doi ani, aproximativ 1.500 MW de capacități de stocare a energiei. Este vizată, printre altele, hibridizarea centralelor existente.

Acest lucru ar permite utilizarea mai eficientă a surplusului de energie produs în perioadele de generare ridicată din surse regenerabile și introducerea acesteia în rețea după apusul soarelui.

Companiile energetice de stat ar urma să fie evaluate și în funcție de investiții

Al patrulea obiectiv prevede schimbarea principiilor de management al companiilor energetice de stat.

Premierul a subliniat că mandatele conducerilor acestor companii trebuie să depindă nu doar de rezultatele financiare, ci și de progresul real al proiectelor strategice de investiții.

Potrivit lui Bolojan, companiile de stat produc peste jumătate din energia electrică a țării și au înregistrat profituri importante în ultimii ani. Cu toate acestea, în opinia sa, o parte din fonduri nu a fost direcționată suficient de activ către modernizarea rețelelor și dezvoltarea unor noi capacități de producție.

Premierul a pledat, de asemenea, pentru numirea conducerilor pe baza competenței profesionale, și nu a criteriilor politice.

Noile centrale solare – doar împreună cu baterii

Al cincilea punct se referă la dezvoltarea producției solare și la rolul consumatorilor care produc și consumă simultan energie electrică.

Bolojan a propus ca noile parcuri fotovoltaice să fie autorizate doar cu condiția integrării unor sisteme de stocare a energiei. În paralel, autoritățile intenționează să stimuleze aproximativ 350.000 de prosumatori, dintre care în prezent doar aproximativ o treime dețin sisteme proprii de baterii.

Pentru instalarea bateriilor ar urma să fie utilizate mecanisme de cofinanțare.

Recordul producției solare a evidențiat problema rețelei

Necesitatea dezvoltării capacităților de stocare a fost evidențiată în mod clar de cele mai recente date privind sistemul energetic al României.

Recent, când ambele reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă se aflau în revizie tehnică planificată, țara a reușit să asigure un consum intern de 4.591 MW și, în același timp, să exporte aproximativ 1.010 MW.

Un rol principal în acest rezultat l-a avut producția solară. Instalațiile fotovoltaice au atins un nivel record de 2.968 MW, reprezentând aproximativ 53% din producția totală în acel moment.

În total, sursele regenerabile au asigurat 69,1% din mixul energetic. Însă, după apusul soarelui, producția de energie solară scade rapid, ceea ce creează o presiune suplimentară asupra sistemului.

România are nevoie de un sistem energetic stabil pentru următorii ani

Bolojan a subliniat că reformele propuse nu pot produce rezultate complete în doar câteva luni. Este vorba despre un program multianual de modernizare a sectorului energetic, care trebuie să rămână stabil indiferent de schimbările politice.

Obiectivul final al Guvernului este crearea unui sistem energetic care să asigure predictibilitate, prețuri mai accesibile și mai echitabile pentru consumatori și securitate națională.

În acest context, un rol esențial îl vor avea sistemele de stocare, noile capacități de producție și modernizarea infrastructurii, care ar trebui să ajute România să gestioneze creșterea ponderii energiei solare și a altor surse regenerabile.