Guvernul României a aprobat strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru 2026–2030

Guvernul României a aprobat miercuri, 19 august, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026–2030. Documentul stabilește principalele priorități ale statului pentru următorii cinci ani și creează cadrul pentru încheierea unui nou contract de activitate și performanță cu compania națională de căi ferate CFR.

Informația este transmisă de AGERPRES.

Potrivit Guvernului, încheierea acestui contract este o condiție necesară, printre altele, pentru asigurarea plății salariilor angajaților din sectorul feroviar.

Noua strategie reprezintă o continuare a planului anterior pentru perioada 2021–2025, dar prevede, în același timp, o accelerare a procesului de reabilitare a infrastructurii feroviare, care a avut de suferit timp de decenii din cauza finanțării insuficiente.

Peste 72% dintre liniile feroviare necesită reînnoire

Guvernul recunoaște că starea actuală a rețelei feroviare este rezultatul a 35 de ani de subfinanțare sistematică. În perioada 2021–2025, fondurile alocate au acoperit doar 45,76% din necesarul real al infrastructurii feroviare.

Deficitul de finanțare doar pentru întreținerea tehnică și reparațiile curente a depășit 12 miliarde de lei în acest interval. Din cauza lipsei fondurilor, pe rețea au fost introduse restricții de viteză, iar starea tehnică a căilor ferate a continuat să se deterioreze.

Amploarea problemei este evidențiată în special de evoluția din ultimele decenii. În 1990, doar 10,1% dintre liniile feroviare depășiseră durata normată de exploatare. În 2010, indicatorul a crescut la 41,14%, iar în 2025 a ajuns la 72,56%, echivalentul a aproximativ 9.753 de kilometri de cale ferată.

Trei obiective principale pentru următorii cinci ani

Strategia prevede un plan complex de redresare a sectorului feroviar și stabilește trei direcții principale.

Obiectivul 0 vizează accelerarea recuperării decalajelor acumulate în ceea ce privește reabilitarea infrastructurii feroviare.

Obiectivul A urmărește creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă. Este vorba despre crearea condițiilor pentru ca trenurile să devină mai rapide, mai sigure și mai previzibile.

Obiectivul B vizează integrarea României în spațiul feroviar european unic și îndeplinirea angajamentelor internaționale ale țării.

Documentul include măsuri privind întreținerea și exploatarea rețelei, modernizarea și extinderea acesteia, precum și reformele administrative necesare pentru creșterea eficienței sectorului.

Guvernul vrea să transfere o parte din transporturi de la rutier la feroviar

Unul dintre rezultatele așteptate ale implementării strategiei este redistribuirea fluxurilor de pasageri și mărfuri de la transportul rutier către cel feroviar.

Potrivit Guvernului, această măsură ar contribui la reducerea presiunii asupra drumurilor, diminuarea ambuteiajelor și a numărului de accidente rutiere, precum și la scăderea costurilor de transport pentru economie.

În același timp, documentul arată că transportul feroviar își pierde deja poziția pe piața internă: transportul de pasageri a scăzut cu peste 2%, iar cel de mărfuri cu aproape 23%, în pofida obiectivului anterior de creștere a acestuia cu 25%.

România va moderniza coridoarele feroviare europene

Strategia este corelată cu Master Planul General de Transport al României (MPGT) și include proiecte prioritare pentru perioada 2026–2030 privind modernizarea coridoarelor feroviare europene TEN-T.

Implementarea acestora se va realiza în cooperare cu Comisia Europeană. Astfel, Guvernul consideră dezvoltarea transportului feroviar nu doar o reformă internă de infrastructură, ci și o componentă a integrării României în rețeaua europeană de transport.

În același timp, Guvernul subliniază că noua strategie nu introduce o politică publică nouă, ci continuă și actualizează măsurile și proiectele deja aprobate, inclusiv cele prevăzute în strategia pentru perioada 2021–2025 și în Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021–2030.

După aprobarea prin hotărâre de Guvern, documentul urmează să fie publicat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și transmis Comisiei Europene, autoritățile române urmând, de asemenea, să informeze oficial instituția europeană cu privire la adoptarea acestuia.