Islanda decidește dacă să revină la negocierile privind aderarea la UE

În Islanda, pe 29 august, are loc un referendum național privind reluarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Procesul de negociere a fost suspendat în urmă cu mai bine de zece ani, iar acum islandezii trebuie să decidă din nou dacă țara ar trebui să revină asupra acestei chestiuni.

Informația este relatată de RFI.

Votul are loc pe fondul unor dezbateri intense privind costul vieții, securitatea economică, pescuitul, resursele naturale și suveranitatea națională.

În același timp, rezultatele sondajelor indică o competiție extrem de strânsă între susținătorii și opozanții reluării negocierilor. Potrivit celui mai recent sondaj Gallup, 51,6% dintre respondenți intenționau să voteze împotrivă, în timp ce 48,4% susțineau reluarea procesului de negociere.

Ce ar însemna un rezultat favorabil

În cazul unei victorii a susținătorilor inițiativei, Islanda nu va deveni automat membră a UE. Rezultatul referendumului va reprezenta doar o decizie privind reluarea negocierilor cu Bruxellesul.

Dacă negocierile se vor încheia printr-un acord asupra condițiilor de aderare, acesta va trebui supus unui al doilea referendum în Islanda. În plus, pentru aderarea finală va fi necesară aprobarea parlamentului islandez și a tuturor celor 27 de state membre ale UE.

Referendumul actual are un caracter consultativ, însă un sprijin clar pentru reluarea negocierilor ar putea exercita o presiune politică semnificativă asupra guvernului de la Reykjavik.

Pescuitul și suveranitatea au devenit teme-cheie

Una dintre principalele teme ale campaniei este viitorul sectorului piscicol islandez. Pentru o țară cu o populație de mai puțin de 400.000 de locuitori, pescuitul are o importanță economică și strategică majoră.

Oponenții aderării se tem că statutul de membru al UE ar putea limita capacitatea Islandei de a lua în mod independent decizii privind apele de pescuit, agricultura și utilizarea resurselor naturale.

Un loc aparte în dezbatere îl ocupă problema suveranității naționale și măsura în care țara este pregătită să transfere o parte din competențe instituțiilor europene.

Guvernul consideră că UE oferă securitate suplimentară

Prim-ministrul Islandei, Kristrún Frostadóttir, susține reluarea negocierilor și consideră că o eventuală aderare ar putea fi unul dintre pașii capabili să reducă riscurile pentru țară.

Opoziția are o poziție diferită. Lidera acesteia, Guðrún Hafsteinsdóttir, avertizează că aderarea la UE ar putea duce la transferarea către Bruxelles a unor competențe în domenii care au o importanță directă pentru economia islandeză.

Astfel, referendumul nu reprezintă doar un vot privind integrarea europeană, ci și o dezbatere mai amplă despre viitorul model economic și politic al Islandei.

Islanda este deja integrată în Europa

Deși Islanda nu este membră a Uniunii Europene, țara are deja legături strânse cu spațiul economic și politic european. Ea face parte din Spațiul Economic European, care îi oferă acces la piața unică europeană, și este, de asemenea, parte a Spațiului Schengen.

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, după criza financiară mondială. Negocierile au început, însă au fost suspendate în 2013. În 2015, țara și-a retras oficial candidatura.

Acum, islandezii decid din nou dacă merită să revină la un proces care a rămas practic înghețat timp de mai bine de zece ani.