Războiul din Ucraina schimbă apărarea Europei. Cursa pentru nave și submarine se intensifică

Țările europene alocă tot mai multe fonduri pentru apărarea maritimă. Cheltuielile statelor UE pentru apărare au crescut la 418 miliarde de euro în 2025, cu 20% mai mult decât în anul precedent. În 2026, acestea sunt estimate să ajungă la 454 de miliarde de euro, echivalentul a 2,4% din PIB.

Sursa: G4Media (cu referire la Mediafax și Euronews).

Cine construiește flotele Europei

Apărarea maritimă este unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere. Producția de nave și echipamente maritime din UE a totalizat 117,8 miliarde de euro începând din 2016, dintre care numai în 2025 s-au înregistrat 13,7 miliarde de euro.

Patru țări domină acest sector. Franța, Germania, Italia și Spania asigură 87% din baza industrială a apărării maritime a UE și au generat 82% din valoarea totală a producției anul trecut. Franța a produs singură 37% din echipamentele de apărare maritimă ale blocului în 2025, fiind urmată de Germania și Italia, cu câte 19%, și Spania, cu 8%. Împreună, cele patru țări asigură, de asemenea, 60% din totalul cheltuielilor pentru apărare ale UE.

O imagine distorsionată?

Producția industrială nu este același lucru cu implicarea militară, atrage atenția Chris Cremidas-Courtney, consilier principal la European Policy Centre. În opinia sa, o perspectivă concentrată exclusiv asupra celor patru țări ignoră unele dintre cele mai vulnerabile forțe navale ale Europei.

„Concentrarea industrială nu este același lucru cu angajamentul față de apărarea maritimă”, a declarat el, indicând Grecia și Suedia drept „omisiuni evidente”.

Grecia dispune de una dintre cele mai puternice flote convenționale de submarine din Europa și menține un nivel ridicat de activitate operațională în Marea Egee, estul Mediteranei și Marea Roșie. Marina suedeză, deși mai mică, este special adaptată pentru Marea Baltică și beneficiază de o industrie națională de apărare puternică.

Potrivit expertului, adevăratul test este integrarea, nu dimensiunea.

„Europa nu are nevoie ca fiecare țară să construiască o flotă comparabilă cu cea italiană sau franceză, dar are nevoie de forțe distribuite și credibile, conectate prin sisteme compatibile și o imagine maritimă comună.”

Dacă sunt analizate cheltuielile ca procent din PIB, și nu volumul absolut al producției, harta se deplasează spre est. Polonia alocă cea mai mare proporție din PIB pentru apărare dintre statele UE, 4,48%, fiind urmată de Lituania (4%), Letonia (3,73%) și Estonia (3,38%). Toate aceste state se află pe flancul estic și au granițe cu Rusia sau cu aliatul acesteia, Belarus.

Germania și-a mai mult decât dublat ponderea cheltuielilor pentru apărare în PIB față de 2021, de la 1,27% la 2,14%, și intenționează să majoreze cheltuielile anuale pentru apărare la 162 de miliarde de euro până în 2029.

Ce se află în spatele creșterii cheltuielilor

Principalul factor este războiul Rusiei împotriva Ucrainei și amenințările maritime asociate acestuia. „Flota fantomă” formată din petroliere sancționate, despre care se presupune că este utilizată pentru operațiuni de spionaj și sabotaj, a determinat UE să intre într-o stare de alertă sporită.

O serie de incidente în care au fost avariate cabluri submarine în Marea Baltică, inclusiv BCS East-West Interlink, C-Lion1 și Estlink 2 la sfârșitul anului 2024, au determinat Bruxelles-ul să adopte în 2025 un Plan de acțiune pentru securitatea cablurilor, în paralel cu misiunea navală NATO „Baltic Sentry”.

UE și-a revizuit Strategia de securitate maritimă în 2023. Versiunea anterioară era concentrată pe „piraterie, pescuit ilegal și fluxuri de migrație”, în timp ce strategia actualizată pune accent pe contracararea amenințărilor provenite din partea statelor.

Experții avertizează însă că strategia actuală încă nu dispune de finanțarea și arhitectura de guvernanță necesare pentru transformarea planurilor în acțiuni concrete.

Cum contribuie UE la finanțare

Pachetul Comisiei Europene pentru infrastructura submarină, anunțat în februarie 2026, se ridică la 347 de milioane de euro. Acestuia i se adaugă o inițiativă separată de 92 de milioane de euro pentru monitorizarea oceanelor, lansată la mijlocul anului 2026.

Experții consideră ambele măsuri drept un „prim pas”, însă apreciază că sumele sunt „departe de a fi suficiente”.

Bruxelles-ul încearcă să reducă decalajul și prin alte mecanisme: instrumentul de creditare SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, în cadrul planului „Readiness 2030”, Fondul European de Apărare, din care 68,4% au revenit Franței, Germaniei, Italiei și Spaniei, precum și proiecte comune de construcție navală în cadrul PESCO, inclusiv European Patrol Corvette, coordonat de Italia.

În martie 2026, UE a lansat și Strategia industrială maritimă, incluzând pentru prima dată construcția de nave într-un cadru industrial european comun. Pentru proiectele de apărare navală și submarină au fost alocate 325 de milioane de euro.

Adevăratul test al împărțirii responsabilităților este așteptat în octombrie 2026, când Comisia Europeană va publica raportul privind progresele în implementarea strategiei maritime.