„Noul coridor al aurului”: Hong Kong devine poarta Rusiei către China
8 septembrie 2026
⏱ Timp de citire: 4 minute
După închiderea piețelor occidentale pentru aurul rusesc, Moscova a construit un nou „coridor al aurului” către Est. Hong Kong s-a transformat într-unul dintre principalele huburi pentru exporturile rusești de aur.
Doar în primele șapte luni ale anului 2026, în Hong Kong au fost importate aproape 100 de tone de aur rusesc. Este un nivel record, de aproape trei ori mai mare decât în aceeași perioadă din 2025.
Creșterea puternică reflectă nu doar adaptarea Moscovei la sancțiunile occidentale, ci și o competiție mai amplă pentru controlul fluxurilor globale de aur. Centrele financiare asiatice încearcă să câștige teren în fața piețelor tradiționale din Londra, New York și Dubai.
Aurul pe care Occidentul nu îl mai cumpără
Schimbarea majoră a avut loc în 2022. După invadarea Ucrainei de către Rusia, Statele Unite și Marea Britanie au impus sancțiuni asupra aurului rusesc și au închis practic unul dintre principalele canale către piețele occidentale.
China și Hong Kong nu au introdus restricții similare.
„De când Londra a închis ușa pentru aurul rusesc, producătorii ruși își direcționează tot mai mult exporturile către piețele din Est”, a declarat pentru FT analistul London Stock Exchange Group Debajit Saha.
Cifrele sunt semnificative: de la începutul anului 2022, entități din Hong Kong au cumpărat aur rusesc în valoare de aproximativ 276 de miliarde de dolari Hong Kong, echivalentul a circa 35 de miliarde de dolari americani.
Destinația finală: China continentală
O mare parte din aurul care ajunge în Hong Kong este ulterior transportată în China continentală. Hong Kong funcționează însă și ca depozit intermediar: China impune cote pentru importurile de aur, în timp ce Hong Kong nu are astfel de restricții. Cumpărătorii chinezi pot achiziționa metalul și îl pot păstra acolo până când apare posibilitatea transferului către continent.
Schema este avantajoasă pentru ambele părți. Rusia este al doilea cel mai mare producător de aur din lume, după China, în timp ce China este atât cel mai mare producător, cât și cel mai mare consumator al metalului prețios. Pentru Moscova, exportul de materii prime către China reprezintă o sursă importantă de venituri pentru economie.
Ambițiile Hong Kongului
Situația se înscrie în obiectivul mai larg al Hong Kongului de a deveni un important centru internațional pentru comerțul și depozitarea aurului.
În iulie, autoritățile au început să testeze un nou sistem de compensare și decontare a tranzacțiilor cu aur. Împreună cu Singapore, orașul încearcă să atragă băncile centrale pentru ca acestea să își păstreze o parte din rezerve în depozitele locale.
Tendința se accentuează pe măsură ce unele bănci centrale își reevaluează locurile în care își păstrează rezervele. Franța și Țările de Jos, de exemplu, repatriază aur din centrele financiare occidentale. Instabilitatea din Orientul Mijlociu și problemele logistice asociate tranzitului prin Dubai consolidează suplimentar rolul Hong Kongului ca hub alternativ.
O provocare pentru băncile occidentale
Creșterea ponderii aurului rusesc generează probleme complexe de conformitate pentru băncile occidentale care operează în Hong Kong. Cu cât mai mult aur provenit de la producători sancționați intră în lanțurile comerciale, cu atât devine mai dificilă urmărirea originii fiecărui lot și evitarea contactului indirect cu companii rusești aflate sub sancțiuni.
În 2024, Statele Unite au impus deja sancțiuni unor entități din Hong Kong pentru participarea la o rețea pe care Departamentul Trezoreriei SUA o asocia cu comerțul cu aur rusesc.
Miza principală pentru Hong Kong este creșterea ponderii sale pe piața globală a aurului, care se deplasează tot mai mult spre Est, fără a afecta însă relațiile cu sistemul financiar occidental.
Pentru Rusia, ruta s-a schimbat deja: aurul care înainte era direcționat către Occident merge acum spre China, iar Hong Kongul devine principala poartă de intrare.
