Economia României încetinește: creșterea potențială a PIB-ului a scăzut la aproximativ 2%

Economia României nu se mai poate baza pe aceleași ritmuri de creștere ca în anii anteriori. Creșterea potențială a PIB-ului țării a scăzut la aproximativ 2%, față de 3,5–3,75% înainte de pandemie, potrivit unei analize realizate de ING Bank.

Informația este relatată de HotNews.ro.

În același timp, un ciclu investițional amplu ar putea susține economia și ar putea permite creșterea ritmului potențial de creștere la 2,4–2,7% în perioada 2027–2029.

România continuă să recupereze decalajul față de Europa de Vest

În ultimele două decenii, România a redus semnificativ decalajul față de Europa de Vest. PIB-ul pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de la aproximativ 44% din media UE în 2007 la 78% în 2025.

În ultima perioadă, însă, ritmul dezvoltării a încetinit vizibil. În 2025, economia a crescut cu doar 0,7%, iar în 2026, potrivit estimărilor ING, PIB-ul s-ar putea contracta. Activitatea economică este influențată de consolidarea fiscală, inflația ridicată, consumul slab și cererea externă redusă.

Investițiile pot susține economia

Unul dintre principalii factori pozitivi rămân investițiile publice. Noile drumuri, infrastructura feroviară și energetică, precum și rețelele digitale pot crește productivitatea, reduce costurile de transport și îmbunătăți accesul companiilor la piețe.

Începând din 2027, situația s-ar putea schimba. Finanțarea prin Mecanismul de redresare și reziliență s-a încheiat în august 2026, în timp ce programele finanțate prin politica de coeziune a UE continuă.

Prin urmare, pentru susținerea activității economice, investițiile private vor deveni tot mai importante.

Demografia creează presiuni suplimentare

O altă provocare pentru România este reprezentată de scăderea populației și îmbătrânirea societății. Potrivit datelor prezentate în analiză, populația țării a scăzut de la 23,2 milioane în 1990 la 19 milioane în 2025.

În același timp, rata de ocupare a populației cu vârste între 20 și 64 de ani a fost de 69% în 2025, față de media de 76,1% la nivelul UE. Decalajul este deosebit de vizibil în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul femeilor.

Potrivit analiștilor, creșterea participării pe piața muncii, reducerea ocupării informale, îmbunătățirea sistemului de îngrijire a copiilor și utilizarea mai sistematică a migrației ar putea compensa parțial efectele demografice negative.

Productivitatea devine principala provocare

Cea mai mare încetinire se observă în ceea ce privește productivitatea muncii. Dacă în perioada 2015–2019 productivitatea reală a muncii pe oră creștea cu aproximativ 4,5% anual, în perioada 2020–2025 ritmul a scăzut la aproximativ 2%.

Unul dintre motive este considerat faptul că România a beneficiat deja de o parte semnificativă a avantajelor oferite de integrarea în lanțurile europene de producție, atragerea capitalului străin și adoptarea tehnologiilor accesibile.

În același timp, potențialul pentru creșterea în continuare a productivității rămâne semnificativ. Cheltuielile României pentru cercetare și dezvoltare reprezintă aproximativ 0,5% din PIB, față de 2,2% în medie în UE.

Inteligența artificială poate deveni una dintre sursele creșterii

Un rol important în dezvoltarea economică viitoare l-ar putea avea inteligența artificială și automatizarea. Aceste tehnologii pot compensa parțial reducerea forței de muncă și pot ajuta companiile să își îmbunătățească eficiența.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, utilizarea mai extinsă a tehnologiilor digitale, inclusiv a instrumentelor bazate pe inteligență artificială, ar putea crește pe termen lung nivelul productivității muncii în România și în alte țări din Europa Centrală și de Est.

Pentru acest lucru sunt însă necesare investiții suplimentare în educație, competențe, guvernanță, cercetare și dezvoltare, precum și accesul companiilor la finanțare.

Economia poate crește mai lent, dar convergența va continua

La ING Bank se estimează că, după încheierea actualului declin ciclic, creșterea potențială a României ar putea ajunge la aproximativ 2,4–2,7% în perioada 2027–2029.

Acest ritm va fi mai scăzut decât în anii anteriori, însă, potrivit analiștilor, nu va însemna oprirea dezvoltării economice. Dacă economia UE va crește cu aproximativ 1–1,5% pe an, România va putea continua să reducă decalajul față de Europa de Vest, deși într-un ritm mai lent.