România a intrat în sezonul de toamnă cu rezerve de gaze naturale care depășesc media Uniunii Europene și nivelul-țintă de 80% stabilit prin reglementările europene. În același timp, creșterea prețurilor la gaze pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu exercită o presiune suplimentară asupra pieței energetice europene. Secretarul de stat în Ministerul Energiei din România, Cristian Bușoi, a declarat că gospodăriile sunt protejate de fluctuațiile de preț, însă sprijinirea marilor consumatori rămâne o problemă dificilă, în contextul necesității reducerii deficitului bugetar.
Potrivit Radio România.
Prețurile la gaze s-au dublat în mai puțin de un an
Potrivit lui Bușoi, în octombrie 2026, prețurile gazelor naturale au ajuns la aproximativ 80 de euro, în timp ce în octombrie anul trecut ofertele erau de circa 30–35 de euro.
Printre principalele cauze ale scumpirii, oficialul a menționat conflictul din Orientul Mijlociu, restricțiile de circulație prin Strâmtoarea Ormuz și avarierea unei părți a capacităților de producție din Qatar. Potrivit acestuia, refacerea acestor capacități ar putea necesita aproape un an.
Situația intensifică rivalitatea dintre Europa și Asia pentru aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate (GNL), în special din Statele Unite. Bușoi a subliniat importanța parteneriatului energetic cu Washingtonul și a amintit că, în 2022, GNL-ul american a avut un rol important în asigurarea securității energetice a UE.
Totodată, reprezentantul Ministerului Energiei din România a precizat că, în prezent, nu există motive pentru a anticipa repetarea unei crize energetice de amploarea celei din 2022. Cu toate acestea, prețurile ridicate la gaze continuă să reprezinte un motiv serios de îngrijorare în Uniunea Europeană, deoarece influențează și costul energiei electrice.
Consumatorii casnici sunt protejați, dar posibilitățile bugetare sunt limitate
Bușoi a declarat că România dispune de rezerve suficiente de gaze pentru a traversa sezonul rece, iar consumatorii casnici și sistemele de termoficare sunt protejate în ceea ce privește prețurile și asigurarea cantităților necesare de resurse.
În schimb, situația marilor consumatori de energie electrică și gaze naturale rămâne incertă. Potrivit oficialului, statul nu dispune de suficiente resurse bugetare pentru a introduce noi cheltuieli sau pentru a compensa diferența dintre valoarea de piață a resurselor energetice și sumele din facturile companiilor.
Prin urmare, Guvernul va trebui să găsească o soluție care să permită sprijinirea consumatorilor de energie și, în același timp, continuarea reducerii deficitului bugetar.
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea reduce prețurile
Bușoi și-a exprimat speranța că reluarea traficului maritim în condiții normale prin Strâmtoarea Ormuz va contribui la stabilizarea prețurilor la gazele naturale. Totodată, el a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să își revizuiască abordarea privind sprijinirea investițiilor în infrastructura de gaze și în activitățile de extracție.
În opinia sa, dezvoltarea producției proprii de gaze în Europa trebuie să rămână una dintre priorități, deoarece aceasta ar contribui la independența energetică, la crearea de locuri de muncă și la creșterea veniturilor fiscale.
Oficialul a cerut, de asemenea, ca finanțarea proiectelor de gaze să nu fie limitată, în pofida orientării politicilor europene către surse de energie curată și regenerabilă. El consideră că investițiile în extracția gazelor pe teritoriul UE pot consolida securitatea energetică și reduce dependența de furnizorii externi.
România susține reducerea dependenței de gazele rusești
Separat, Bușoi a subliniat necesitatea renunțării complete la importurile de gaze naturale din Rusia. În opinia sa, creșterea producției europene proprii ar contribui la atingerea acestui obiectiv, cu respectarea standardelor de mediu.
România, unul dintre principalii producători de gaze naturale din Europa, beneficiază de un anumit grad de protecție împotriva șocurilor energetice externe datorită resurselor proprii. Cu toate acestea, evoluția viitoare a prețurilor va depinde nu doar de rezervele interne, ci și de situația de pe piețele internaționale, de disponibilitatea gazelor lichefiate și de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.
Astfel, rezervele suficiente ajută România să se pregătească pentru iarnă, însă nu elimină riscurile asociate prețurilor ridicate la energie și posibilităților limitate ale bugetului de stat.




