Roverul Perseverance stabilește un record pe Marte: a parcurs cea mai mare distanță. Recordul anterior îi aparținea lui Opportunity

Deși niciun om nu a pășit încă pe Marte, omenirea a reușit să exploreze pe scară largă suprafața planetei vecine cu ajutorul roverelor robotizate. Unul dintre acestea, Perseverance, roverul cu șase roți al NASA, a stabilit recent un nou record pentru cea mai mare distanță parcursă vreodată de un vehicul pe o altă planetă decât Pământul, relatează Reuters.

Sursa: Digi24 (cu referire la Reuters și NASA).

Agenția spațială americană a anunțat că Perseverance, un vehicul de dimensiunea unui automobil mic, a parcurs 45,2 km de la asolizarea sa pe Marte, în urmă cu aproximativ cinci ani și jumătate. Astfel, roverul a depășit recordul anterior de distanță pe Marte, stabilit de un alt vehicul NASA, Opportunity, care a funcționat între 2004 și 2018. Atât Perseverance, cât și Opportunity au depășit distanțele parcurse de orice rover care a operat vreodată pe Lună.

Echipat cu o serie de instrumente științifice, Perseverance a căutat urme ale unor forme de viață microbiană străveche pe Marte, o planetă care, în trecutul îndepărtat, era mai umedă și mai caldă decât lumea rece și aridă de astăzi. Roverul a colectat, de asemenea, mostre de roci și sol, care ar putea fi aduse pe Pământ în cadrul unor misiuni viitoare.

Craterul Jezero

După asolizarea din 18 februarie 2021, Perseverance s-a deplasat în interiorul și în jurul craterului Jezero, o regiune din emisfera nordică a planetei Marte despre care se crede că a fost cândva inundată și că adăpostea un bazin lacustru în urmă cu câteva miliarde de ani.

NASA a anunțat că roverul a stabilit noul record duminică, în timp ce se deplasa spre o zonă numită Idubi și traversa regiunea din apropierea marginii vestice a craterului, supranumită „Lacul Charm” („Lac de Charmes”). Acolo, roverul analizează unele dintre cele mai vechi forme de relief întâlnite vreodată în Sistemul Solar.

Perseverance este unul dintre cele două rovere NASA care explorează în prezent suprafața planetei Marte. Celălalt este Curiosity, care operează în craterul Gale, în apropierea ecuatorului marțian. Curiosity a parcurs 38,15 km de la asolizarea sa din 2012.

Stephen Lee, managerul de proiect responsabil de ambele rovere la Jet Propulsion Laboratory al NASA din California, a declarat că Perseverance nu prezintă semne de încetinire.

„Sistemele hardware și instrumentele de la bordul Perseverance sunt într-o stare excelentă, iar toate sistemele de rezervă continuă să funcționeze. O evaluare recentă a tuturor sistemelor a concluzionat că acestea pot funcționa cu mult după orizontul anilor 2030 și, probabil, chiar și după această perioadă.”

Roverul chinezesc Zhurong a colectat, de asemenea, date științifice importante de pe Marte, operând în zonele joase din emisfera nordică în perioada 2021–2022.

Deplasarea autonomă

Perseverance se bazează frecvent pe sistemul de deplasare autonomă AutoNav. Stephen Lee a precizat că 90% dintre deplasările roverului american sunt realizate autonom, fără intervenția oamenilor.

„Perseverance obține imagini stereoscopice ale terenului din față, construiește o hartă digitală tridimensională și selectează cel mai sigur traseu către destinația sa.”

Roverul utilizează și Vision Compute Element, un coprocesor care permite procesarea rapidă a imaginilor și rularea software-ului de navigație autonomă în timpul deplasării, a explicat Lee. Această tehnologie îl diferențiază de rovere mai vechi, care trebuiau să se oprească pentru a „gândi” înainte de fiecare etapă a traseului.

„Perseverance se bazează pe moștenirea a 29 de ani de experiență acumulată cu rovere marțiene anterioare, Sojourner, Spirit, Opportunity și Curiosity, fiecare dintre acestea valorificând lecțiile învățate anterior și îmbunătățind capacitatea noastră de a ne deplasa pe o altă planetă.”

Mecanismele sistemului de mobilitate al roverului Perseverance sunt supuse unor teste menite să confirme capacitatea acestuia de a parcurge 100 km sau chiar mai mult. În cadrul acestui proces, componentele hardware sunt testate la solicitări echivalente unor distanțe de 150–300 km, a declarat Stephen Lee.

O posibilă biosemnătură

Potrivit lui Lee, cea mai importantă realizare a roverului Perseverance de până acum a fost, aproape sigur, descoperirea anunțată anul trecut a unei potențiale biosemnături, adică a unei posibile urme ale unor forme de viață microbiană străveche. Această potențială biosemnătură a fost identificată într-o rocă roșiatică despre care se crede că s-a format în urmă cu 3,2–3,8 miliarde de ani, în albia unui râu care alimenta lacul ce umplea cândva craterul Jezero.

Zona „Lacul Charm” ar putea oferi indicii despre procesele geologice timpurii ale planetei și despre efectele impacturilor provocate de meteoriți de mari dimensiuni, a adăugat Lee. Craterul Jezero s-a format tocmai în urma unui astfel de impact, într-o etapă timpurie a istoriei planetei Marte.

„Terenul pe care îl explorăm acum ar putea conține roci mai vechi decât oricare dintre cele descoperite pe Pământ.”

Misiunea inițială a roverului Perseverance prevedea parcurgerea unei distanțe de numai 20 km. NASA a aprobat recent prelungirea misiunii, astfel încât roverul să poată explora marginea craterului Jezero aproximativ până la sfârșitul anului 2028.

„Există date obținute prin măsurători orbitale care indică faptul că unele zone de la marginea craterului au fost, în trecut, sisteme hidrotermale cu apă subterană caldă sau fierbinte. Este posibil ca aceste zone să fi oferit cândva un mediu subteran cald, bogat în apă și favorabil vieții. Mai mult, unii paleontologi presupun că și viața pe Pământ ar fi apărut în medii similare.”

Sistemul de alimentare al roverului, bazat pe plutoniu, funcționează conform așteptărilor, a precizat inginerul, și dispune de „energie utilă pentru mulți ani de acum înainte”.