Premierul Estoniei a refuzat să-și tempereze criticile la adresa Rusiei, în urma unei recomandări a Pentagonului

Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a declarat că va continua să critice public Rusia și pe președintele Vladimir Putin, în pofida recomandării Pentagonului adresate aliaților europeni de a adopta un ton mai rezervat în declarațiile despre Moscova. El a subliniat că nu intenționează să treacă sub tăcere crimele regimului rus pentru a câștiga favoruri politice.

„Nu mă vor opri. Putin este un dictator care ucide femei și copii”, a declarat Michal într-un comentariu pentru publicația estoniană Delfi.

Informația este relatată de TVR INFO.

Tallinn nu vrea să renunțe la principii de dragul Rusiei

Reacția fermă a premierului estonian a venit după publicarea unui articol de către Reuters, potrivit căruia Pentagonul le-ar fi recomandat aliaților europeni să reducă criticile publice la adresa Rusiei.

Michal consideră inacceptabilă schimbarea propriei poziții pentru a face pe placul regimurilor dictatoriale. Potrivit acestuia, Estonia va continua să vorbească despre amenințările reprezentate de Moscova.

Pentru țările baltice, problema agresiunii ruse are o importanță deosebită, având în vedere proximitatea geografică față de Federația Rusă și riscurile permanente de securitate.

Amenințarea rusă rămâne actuală și pentru România

Pericolul reprezentat de Rusia nu vizează doar statele care au graniță directă cu aceasta. În țările din regiune sunt semnalate în mod regulat incidente legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv încălcări ale spațiului aerian, amenințări la adresa navigației maritime și posibile acte de sabotaj.

Potrivit datelor armatei române, de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, peste 54 de drone au pătruns ilegal în spațiul aerian al României. Șase dintre acestea au fost doborâte de avioane de luptă.

În acest context, poziția Estoniei arată că, pentru statele de pe flancul estic al NATO, condamnarea publică a agresiunii ruse rămâne o componentă importantă a politicii de securitate.