România a discutat cu NATO finanțarea apărării și mobilitatea militară: în centrul atenției se află autostrăzile de pe flancul estic

Ministrul Finanțelor din România, Alexandru Nazare, a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul reuniunii Eurogrupului de la Bruxelles, despre finanțarea necesităților de apărare, securitatea Mării Negre și dezvoltarea infrastructurii de transport de pe flancul estic al Alianței. Bucureștiul insistă ca investițiile în drumuri cu dublă utilizare, civilă și militară, să fie luate în considerare în cadrul mecanismelor europene de sprijinire a apărării.

Informația este relatată de G4Media.ro.

Întâlnirea a avut loc în cadrul reuniunii Eurogrupului în format extins, dedicată finanțării apărării. La discuții au participat și ministrul de Finanțe al Cehiei, Alena Schillerová, precum și ministrul Economiei și Finanțelor din Italia, Giancarlo Giorgetti.

Securitatea Mării Negre și mobilitatea militară

Nazare a subliniat că securitatea și apărarea reprezintă interese comune ale tuturor statelor europene, iar investițiile țărilor aflate în prima linie a potențialelor amenințări contribuie la protejarea întregului continent.

În cadrul discuției cu Rutte, părțile au acordat atenție securității Mării Negre, în special riscurilor tot mai mari pentru navigație și comerț. Ministrul român a solicitat asigurarea unor mecanisme adecvate de finanțare pentru statele de pe flancul estic, care suportă o parte semnificativă a cheltuielilor pentru securitatea regională.

Un alt subiect abordat a fost mobilitatea militară. Potrivit lui Nazare, forțele și echipamentele aliaților trebuie să poată fi deplasate rapid în zonele în care este necesară prezența lor.

Autostrada A7 și noile rute către frontierele Ucrainei și Republicii Moldova

Nazare a menționat autostrada Moldovei A7 ca exemplu de infrastructură cu dublă utilizare. Aceasta urmează să devină parte a unui coridor de transport nord–sud, care va lega Bucureștiul și portul Constanța de frontiera cu Ucraina, iar prin intermediul autostrăzii A8, de Republica Moldova.

Ministrul a amintit că România a asigurat deja finanțarea acestui proiect, transferându-l de la componenta de împrumut la cea de finanțare nerambursabilă în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În plus, prin intermediul programului european SAFE, țara a obținut 4,2 miliarde de euro pentru conexiuni strategice de transport, inclusiv pentru rutele Pașcani – Suceava – Siret și Moțca – Iași – Ungheni.

Potrivit lui Nazare, aceste investiții corespund angajamentelor asumate de România la summitul NATO de la Haga. De asemenea, ministrul a pledat pentru aplicarea mai flexibilă a regulilor fiscale europene, astfel încât, la evaluarea cheltuielilor de apărare, să fie luate în calcul nu doar achizițiile militare directe, ci și infrastructura strategică.

Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență va deschide un birou regional la București

Un alt subiect al discuțiilor a fost activitatea Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), la care România participă în calitate de stat fondator.

Nazare a precizat că această instituție financiară internațională poate atrage resurse suplimentare și capital privat pentru investiții în domeniul apărării și securității. Potrivit acestuia, în urma negocierilor desfășurate anul trecut, România a obținut stabilirea la București a unui birou regional al băncii pentru flancul sudic.

Ministrul a subliniat, de asemenea, necesitatea utilizării DSRB ca instrument suplimentar de finanțare a proiectelor strategice.

Companiile românești vor să participe la producția europeană de apărare

Nazare a acordat o atenție deosebită participării întreprinderilor românești la proiectele europene din domeniul apărării. El a menționat că este important ca statele cu o industrie de apărare mai puțin dezvoltată să aibă acces la lanțurile comune de producție și aprovizionare.

În opinia ministrului, mecanismele SAFE și achizițiile comune ar trebui să creeze oportunități pentru companiile din toate statele UE, nu doar să consolideze pozițiile celor mai mari producători europeni. În acest scop, sunt necesare proceduri administrative mai simple, termene mai flexibile și bugete adaptate capacităților întreprinderilor.

Astfel de condiții ar permite companiilor românești să își modernizeze producția, să dezvolte tehnologii și să pătrundă pe noi piețe.

Bucureștiul insistă asupra finanțării mobilității militare în bugetul UE

Nazare a atras atenția și asupra necesității de a corela instrumentele financiare europene destinate sprijinirii apărării. Printre acestea a menționat SAFE, programul Connecting Europe Facility, Banca Europeană de Investiții și alte instituții financiare internaționale.

Potrivit ministrului, Comisia Europeană a propus alocarea a aproximativ 15,6 miliarde de euro pentru mobilitatea militară în următorul buget multianual al UE, pentru perioada 2028–2034 — de circa nouă ori mai mult decât în precedentul cadru financiar.

România intenționează să susțină menținerea acestei finanțări în cadrul negocierilor privind noul buget al Uniunii Europene, insistând asupra includerii necesităților flancului estic.

Totodată, ministrul a subliniat că majorarea investițiilor în apărare trebuie să țină cont de situația finanțelor publice, de consolidarea fiscală și de costurile pe termen lung ale proiectelor. În opinia sa, prioritate ar trebui să aibă inițiativele cu importanță strategică pentru securitatea Europei.