Ce a provocat oprirea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Ministerul Energiei verifică ipoteza neglijenței umane

Ministerul Energiei din România verifică dacă oprirea primului reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost cauzată nu doar de o defecțiune tehnică, ci și de neglijența personalului în timpul lucrărilor de întreținere. Declarația a fost făcută marți de secretarul de stat Pavel-Casian Nițulescu.

Sursa: Digi24.

Defecțiunea ejectorului

Unitatea 1 s-a deconectat de la Sistemul Energetic Național luni, la ora 17:57. Cauza a fost defectarea ejectorului, un dispozitiv care asigură vidul în condensatorul turbinei. Fără acesta, reactorul nu a mai putut continua să furnizeze energie.

„În urma unei defecțiuni tehnice, cauzate, din păcate, de un echipament, mai exact de ejectorul care asigură vidul în condensatorul turbinei, ieri, la ora 17:57, Unitatea 1 de la Cernavodă s-a deconectat și nu a mai putut livra energie în Sistemul Energetic Național”, a declarat Nițulescu.

În prezent, la centrală lucrează mai multe echipe de intervenție. În paralel, specialiștii verifică dacă factorul uman a avut un rol în timpul lucrărilor de mentenanță. Echipamentele unității sunt în exploatare de aproximativ 30 de ani.

Cei 600 MW au trebuit înlocuiți prin importuri

Oprirea Unității 1 a scos din sistem aproximativ 600 MW, pe care se baza Dispecerul Energetic Național. Această capacitate a trebuit înlocuită, inclusiv prin importuri la prețuri mai mari. Situația a creat dezechilibre și a contribuit la creșterea costului energiei electrice.

„Energia pe care se baza dispecerul energetic, aproximativ 600 de megawați, a trebuit să fie înlocuită cu o altă energie, care a fost importată la prețuri semnificativ mai mari”, a explicat oficialul.

În mod obișnuit, cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a României.

Când vor reveni în funcțiune ambele unități

Potrivit lui Nițulescu, procedurile de pornire a Unității 2 urmau să înceapă în jurul orei 4:00 dimineața. Atingerea puterii nominale este așteptată în următoarele 24–48 de ore. În paralel, continuă lucrările pentru remedierea defecțiunii de la Unitatea 1. Secretarul de stat și-a exprimat speranța că ambele reactoare vor putea funcționa din nou în cel mult două zile și vor furniza împreună 1.300–1.350 MW.

Calendarul oficial al Nuclearelectrica este mai prudent: Unitatea 2 urma să fie sincronizată cu rețeaua pe 11 noiembrie și să atingă puterea maximă pe 12 noiembrie. Reparația Unității 1 a fost estimată la două-patru zile, urmată de procedurile de repornire.

Cine va plăti pentru importuri

Întrebat cine va suporta costurile importurilor mai scumpe, Nițulescu a răspuns direct: în cele din urmă, cetățenii. El a subliniat necesitatea menținerii unui mix energetic diversificat și a existenței unor capacități de rezervă care să poată înlocui rapid unitățile indisponibile.

„Din păcate, responsabilitatea ne revine tuturor, nouă, cetățenilor României. Înțelegem că, fără o producție stabilă de energie, fie că este vorba despre combustibili fosili sau despre surse regenerabile, este important să avem un mix cât mai diversificat”, a declarat secretarul de stat.

De asemenea, acesta s-a pronunțat în favoarea menținerii temporare în funcțiune a centralelor pe cărbune, până la punerea în funcțiune a unor noi capacități de producție, inclusiv pe gaz.

Oprirea uneia dintre principalele unități de producție a energiei din țară a demonstrat încă o dată vulnerabilitatea sistemului energetic. În timp ce specialiștii încearcă să stabilească dacă a fost vorba doar despre o defecțiune tehnică sau și despre o eroare umană, românii plătesc deja pentru energia importată care a trebuit să înlocuiască producția pierdută.