Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că apartenența țării la NATO și desfășurarea pe teritoriul său a forțelor militare și a echipamentelor Alianței nu sunt negociabile cu Rusia. Potrivit acestuia, aceste chestiuni țin de deciziile suverane ale statului și de principiile generale de securitate ale NATO.
Șeful statului a făcut declarațiile pe 12 noiembrie, după participarea la Summitul Comunității Politice Europene, relatează adevarul.ro.
„Apartenența la Alianță și desfășurarea echipamentelor militare nu sunt puse în discuție. Nu este o chestiune care privește Rusia”, a subliniat Dan, răspunzând unei întrebări despre posibilitatea discutării prezenței trupelor NATO în România și a parteneriatului strategic al țării cu aliații.
Președintele a mai precizat că România poate acoperi, din propriul buget de apărare, cheltuielile necesare pentru asigurarea condițiilor de staționare a militarilor europeni aliați pe teritoriul său. În prezent, cheltuielile de apărare ale țării reprezintă 2,5% din PIB, iar obiectivul pe termen lung este creșterea treptată a acestora la 3,5%.
Bucureștiul nu se așteaptă la rezultate rapide în negocierile cu Rusia
Nicușor Dan și-a exprimat îndoiala cu privire la disponibilitatea Moscovei de a participa la negocieri reale privind încetarea focului și obținerea păcii. În opinia sa, cel puțin în această iarnă nu ar trebui așteptate rezultate concrete ale eforturilor diplomatice.
În același timp, el a susținut participarea unui reprezentant european la negocierile pentru încheierea războiului, subliniind necesitatea unei poziții coordonate a statelor care urmăresc o pace durabilă și menținerea ordinii internaționale bazate pe reguli.
Președintele a confirmat, de asemenea, că România susține continuarea ajutorului acordat Ucrainei în 2027. Potrivit acestuia, securitatea României și a Europei depinde direct de securitatea Ucrainei. El consideră oportună analizarea posibilității finanțării comune a sprijinului pentru Kiev la nivelul Uniunii Europene.
Marea Neagră și combaterea dezinformării, printre temele summitului
În cadrul summitului, liderii au discutat despre securitatea Europei, în special despre riscurile din regiunea Mării Negre, activitățile hibride ale Rusiei și campaniile de dezinformare. O atenție deosebită a fost acordată parcursului european al Republicii Moldova și combaterii traficului ilegal de droguri.
În cadrul unei întâlniri bilaterale cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, Dan a discutat despre viitorul buget multianual al UE și securitatea Mării Negre. Părțile au convenit că este important să se ajungă la un acord bugetar până la sfârșitul anului, deși pozițiile lor privind anumite aspecte nu coincid în totalitate.
De asemenea, președintele a purtat discuții cu omologul său din Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul energetic și logistic. Potrivit acestuia, România ar putea deveni una dintre rutele prin care resursele energetice din regiunea Mării Caspice ar putea ajunge în Europa.
Separat, Dan a anunțat înființarea, în cadrul Departamentului Securității Naționale al Administrației Prezidențiale, a unei structuri cu 15 posturi dedicate activității în spațiul informațional și combaterii dezinformării. În prezent, sunt ocupate doar cinci-șase posturi. Președintele a recunoscut că România nu dispune încă de instrumentele necesare pentru a răspunde eficient manipulărilor din mediul informațional.




