În cadrul Forumului Aleșilor Locali din România, desfășurat la București, partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a prezentat poziția oficială și viziunea formațiunii privind viitoarea reformă administrativ-teritorială a țării. Inițiativa este lansată pe fondul dezbaterilor intense de pe scena politică referitoare la posibila reducere a numărului de județe și la optimizarea aparatului administrativ.
Sursa inițială a materialului: Radio România / Partidul AUR.
Accent pe sustenabilitatea financiară și potențialul economic
Reprezentanții AUR au subliniat că o simplă redesenare mecanică a hărții sau reducerea numărului de unități administrative, fără schimbări structurale profunde, nu va produce rezultatele așteptate. În opinia conducerii partidului, comasarea unor unități teritoriale slabe din punct de vedere economic ar duce doar la apariția unor structuri mai mari, dar la fel de dependente de subvenții și nefuncționale.
„Este inutil să reduci numărul de unități dacă acestea vor funcționa după aceleași legi învechite și vor rămâne la fel de subfinanțate. Ce vom obține dacă unim două comunități sărace? Răspunsul este simplu: o singură comunitate săracă, dar mai mare”, se arată în poziția programatică a formațiunii politice.
Conceptul propus de AUR se bazează pe crearea unor unități administrativ-teritoriale (UAT) mai mari, sustenabile și autosuficiente din punct de vedere financiar, capabile să integreze potențialul demografic și economic al regiunilor pentru a stimula dezvoltarea pe termen lung și integrarea pieței muncii. Totodată, conducerea partidului subliniază că reforma nu trebuie să plece de la un număr fix de județe impus artificial de sus, ci trebuie să țină cont de legăturile economice reale și de proximitatea față de cetățeni.
Context: Care sunt județele care ar putea dispărea de pe hartă în urma reorganizării teritoriale
Deși AUR pledează împotriva stabilirii unui număr fix de județe „din pix”, discuțiile din spațiul public și diversele proiecte legislative sau analize economice (inclusiv propuneri anterioare din mediul de afaceri, precum cele ale Camerei de Comerț și Industrie a României, sau inițiative parlamentare) vizează reducerea actualelor 41 de județe (plus București) la 8–15 regiuni sau județe mari.
În aceste scenarii de comasare, primele vizate pentru a fi absorbite în structuri regionale mai ample sunt județele cu populație redusă, capacitate administrativă scăzută și dependență ridicată de transferurile de la bugetul de stat, printre care se numără frecvent:
- Județe din sudul țării: Giurgiu, Teleorman, Ialomița, Călărași, Mehedinți, Olt;
- Județe din Moldova și est: Vaslui, Botoșani, Tulcea, Brăila, Vrancea;
- Județe din centru și vest: Sălaj, Covasna, Harghita, Caraș-Severin, Bistrița-Năsăud.
În majoritatea variantelor analizate, aceste județe ar urma să fie integrate în jurul unor poli regionali puternici (precum București-Ilfov, Iași, Cluj, Timiș, Constanța, Brașov, Dolj sau Galați), păstrându-și însă identitatea istorică și culturală, dar pierzând structurile administrative redundante (prefecturi, consilii județene și direcții deconcentrate separate).




