Estonia elaborează un plan complex de contracarare a unei posibile ocupații ruse, care prevede menținerea funcționării instituțiilor statului, a infrastructurii critice și a serviciilor digitale chiar și în cazul unei crize militare de amploare. O atenție deosebită este acordată protecției datelor de stat și creării unor sisteme de rezervă care să permită guvernului să își continue activitatea indiferent de situația de pe teritoriul țării.
Informațiile sunt prezentate într-un articol publicat de Politico, citat de publicația românească Libertatea.
Hukukindlus: un plan de supraviețuire în cazul celui mai grav scenariu
Estonia, care are o populație de aproximativ 1,3 milioane de locuitori și o frontieră comună cu Rusia de aproape 300 de kilometri, consideră posibilitatea unei amenințări militare directe din partea Moscovei drept una dintre principalele provocări de securitate.
Pe fondul agresiunii ruse împotriva Ucrainei și al intensificării operațiunilor hibride împotriva statelor europene, Tallinnul a elaborat un plan intitulat Hukukindlus, menit să asigure reziliența statului în fața unor scenarii catastrofale, inclusiv a unei posibile ocupații.
Strategia prevede că mecanismele statului trebuie să rămână funcționale chiar și în cazul pierderii controlului asupra unei părți a teritoriului sau al distrugerii infrastructurii principale.
Rezistența digitală și protecția datelor de stat
Unul dintre elementele centrale ale planului este reziliența digitală. Estonia urmărește să asigure accesul neîntrerupt la datele statului chiar și în cazul distrugerii centrelor de procesare a informațiilor sau al imposibilității utilizării acestora pe teritoriul țării.
Potrivit lui Tõnu Grünberg, unul dintre arhitecții strategiei și fost secretar general adjunct al Ministerului Justiției și Afacerilor Digitale, țara dorește să garanteze funcționarea serviciilor esențiale în orice circumstanțe.
Estonia a creat deja o copie de rezervă a datelor de stat în așa-numita ambasadă digitală din Luxemburg. Acest model permite stocarea informațiilor în afara teritoriului național și protejarea lor împotriva distrugerii fizice în urma acțiunilor militare.
Următoarea provocare constă în asigurarea funcționării depline a sistemelor digitale prin utilizarea acestor date de rezervă, inclusiv în timpul unei crize de amploare.
Tehnologiile cloud, parte a strategiei de securitate
Pentru a spori reziliența infrastructurii digitale, guvernul estonian dezvoltă soluții securizate pentru utilizarea platformelor internaționale de tip cloud, inclusiv Microsoft Azure și Amazon Web Services, și continuă să își dezvolte propriul sistem de cloud guvernamental.
Allan Almir, consilier în cadrul Ministerului Justiției și Afacerilor Digitale pentru arhitectură și infrastructură IT, a explicat că obiectivul este reducerea la minimum a consecințelor chiar și în cele mai dificile scenarii de criză.
Totodată, acesta a recunoscut că niciun stat nu poate anticipa sau elimina complet toate riscurile posibile. Prin urmare, este important nu doar să fie protejate informațiile, ci și să fie păstrată baza necesară pentru reconstruirea statului digital după șocuri majore.
Experiența atacurilor cibernetice din 2007
Experiența anului 2007 are o importanță deosebită pentru strategia Estoniei. Atunci, țara a fost afectată de un val masiv de atacuri cibernetice, care a durat 22 de zile. Au fost vizate instituții publice, bănci, instituții media și alte servicii digitale importante.
Atacurile au avut loc la trei ani după aderarea Estoniei la NATO și Uniunea Europeană. Acestea au fost asociate cu Rusia, deși Moscova și-a negat implicarea.
Evenimentele au devenit unul dintre primele exemple de amploare ale utilizării operațiunilor cibernetice împotriva infrastructurii unui stat întreg. Ulterior, Estonia și-a revizuit în mod semnificativ abordarea în materie de securitate digitală și a început un amplu proces de modernizare a sistemelor sale.
În prezent, țara este considerată unul dintre liderii mondiali în digitalizarea administrației publice, însă noua strategie depășește sfera protecției cibernetice obișnuite.
Strategia este concepută pentru următoarele decenii
Oficialii estonieni subliniază că noul plan nu urmărește doar păstrarea informațiilor în timpul unui război, ci și posibilitatea utilizării acestora timp de mulți ani după încheierea crizei.
Potrivit consilierului pentru digitalizare Allan Allerm, primul obiectiv a fost garantarea faptului că datele statului nu vor fi pierdute. Acum, țara se concentrează asupra asigurării continuității activității instituțiilor publice, care trebuie să poată utiliza aceste informații chiar și în circumstanțe excepționale.
Următoarea etapă presupune garantarea accesibilității și inteligibilității datelor pe termen lung, astfel încât viitoarele generații de funcționari publici să le poată utiliza fără a fi nevoite să reconstruiască sistemul digital de la zero.
Astfel, Estonia urmărește să creeze un model de reziliență statală în care nici măcar o ocupație militară sau distrugerea masivă a infrastructurii să nu însemne încetarea funcționării instituțiilor statului și pierderea fundamentului lor digital.




