Avem un număr mare de copii născuți în străinătate și înregistrați în România (2009 – 2022): 410.927 copii, dintr-un număr total de 2.880.097 copii, spunea recent președintele INS Tudorel Andrei, la o conferință la Academia Română.
Cei mai mulți sunt aduși pe lume în Spania, Italia, Republica Moldova și UK, arată datele de la Recensământul din 2022.
În 2020, potrivit datelor transmise de Institutul Național de Statistică la solicitarea HotNews.ro, s-au născut în afara granițelor puțin peste 17.000 de români, în vreme ce în 2019 se născuseră peste 35.000 de copii. În Marea Britanie de exemplu, nașterile mamelor românce au urcat de pe poziția a 9-a (în 2012) pe locul al treilea (în 2019) din totalul nașterilor nerezidenților (după Polonia și Pakistan, dar foarte aproape de acestea).
În intervalul 2009-2021, avem 365.000 de copii români născuţi în străinătate. Născuţi din cel puţin un părinte român şi înregistrat în România. Este efectul direct al migraţiei internaţionale pe care am avut-o în perioada 2002, 2009, 2010. În 2007, migraţia a fost la peste jumătate milion de persoane”, explică șeful INS
Dacă la nivelul anului 2007 aveam în mare parte o populație foarte tânără care emigra- cu vârsta medie de 29 de ani- acum se pleacă din țară la o vârstă medie de 34 de ani, a spus președintele INS Tudorel Andrei, la conferința „Sănătatea familiei și natalitatea”, desfășurată la Academia Română. De asemenea, vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la a doua
Tudorel Andrei a prezentat și o hartă cu dispunerea pe județe a copiilor născuți în străinătate și înregistrați și în România, alături de primele 3 țări în care aceștia s-au născut.
Mai jos, aveți ponderea în timp a copiilor născuți înafara țării în total născuți
Câteva caracteristici ale scăderii populației (RPL2021, față de RPL2011)
- Scădere de 5,3% la nivelul întregii populații;
- Scădere de 8,4% la populația sub 8 ani;
- Scădere de 5,7% la populația sub 10 ani;
- Scade ponderea populației adulte (15-64 ani) de la 68,0% la 64,3%;
- Scade ponderea populației adulte din grupa 55 – 64 ani de la 19,7% la 18,2%;
- Crește ponderea populației de peste 65 ani de la 16,1% la 19,6%.
Indicele de îmbătrânire demografică
121,2 persoane vârstnice (65 ani și peste) la 100 persoane tinere (sub 15 ani), mai mare cu aprox. 20% în raport cu valoarea indicatorului determinată la RPL2011 (101,8).
Raportul de dependență demografică
55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, față de 47,0 la RPL2011.
Migrația
Migrația internațională a redus substanțial populația rezidentă a României, mai ales în primii 20 de ani ai tranziției.
Din 2031, vor intra în grupa persoanelor vârstnice acelea care s-au născut după anul 1967.
A crescut vârsta medie
1990 – vârsta medie (34,5; 33,4 (M); 35,6 (F))
2020 – vârsta medie (42,2; 40,6(M); 43,9(M))
1990 – 2020: populația rezidentă a României a îmbătrânit cu 7,7 ani (22%)
Fenomenul de îmbătrânire este mai accentuat la populația feminină (8,3 ani, comparativ cu 7,2 ani la populația masculină)