Spania urmează să consolideze substanțial prezența soldaților săi pe “flancul de est” al NATO în Europa. Va trimite încă 250 de militari la batalionul de luptă din România, iar în Slovacia va disloca 700 de militari, scrie sursa.
Acest lucru a fost anunțat de președintele Guvernului, Pedro Sánchez, la o conferință de presă la Vilnius (Lituania), unde tocmai s-a încheiat summitul de două zile al Alianței. “Spania va continua să contribuie la efortul aliaților de a obține o pace dreaptă și durabilă, pe care am cerut-o încă de la începutul războiului”, a spus Sánchez.
NATO a fost de acord să-și consolideze DDA (Deterrence and Defense of Atlantic Area sau Disusasión y Defensa de Área). În acest cadru, Armata noastră va conduce un batalion de luptă în Slovacia (la care va trimite 700 de militari).
Se așteaptă ca actualul “grup de luptă” (contingent de mărimea unui batalion cu nu mai mult de 2.000 de militari) pe care NATO l-a desfășurat în prezent în Slovacia sub conducerea Cehiei să crească la dimensiunea unei brigăzi, cu între 3.000 și 5.000 de soldați din diverse țări. Spania este candidată pentru a conduce o brigadă NATO în regiune, potrivit unui anunț exclusiv făcut în “El Periódico de Catalunya”, de la grupul Prensa Ibérica. Aspectele mai tehnice ale reformei actualului batalion la brigadă sunt concepute la o ulterioară Conferință de generare a forțelor, o reuniune a șefilor de Stat Major din NATO.
De asemenea, președintele a anunțat că Spania va adera la acordul G7 (al celor mai industrializate țări) prin care vor fi acordate garanții de securitate Ucrainei. “Așa dăm Ucrainei certitudine pe termen mediu și lung. Asta înseamnă expresia că vom ajuta Ucraina tot timpul și cu tot ce este nevoie până la ieșirea invadatorului”, a adăugat el, fără a oferi detalii despre ce înseamnă aceste garanții pentru Spania. “Nu pot veni o dată la trei luni să vadă ce se întâmplă, trebuie să dai Ucrainei un orizont după 500 de zile de război”.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, i-a transmis, miercuri, președintelui Guvernului, Pedro Sánchez, dorința sa de a reactiva aderarea Turciei la Uniunea Europeană în timpul semestrului spaniol la conducerea blocului comunitar. Ambii au susținut o întâlnire bilaterală la solicitarea Ankarei, în care liderul turc a propus ca procesul de aderare să fie reactivat într-un moment în care UE și-a reînviat politica de extindere cu candidaturile Ucrainei și Moldovei.
Surse guvernamentale citate de Europa Press explică că Sánchez, în calitate de președinte al Consiliului UE, a luat act de cererea lui Erdoğan și a explicat că UE se află într-un proces de reflecție asupra transformărilor și reformelor pe care va trebui să le facă față pentru recrutarea de mai mulți membri. Deținând președinția rotativă, Spania poate accelera negocierile și promova discuțiile privind reformele și capitolele de aderare aflate în așteptare, deși Sánchez a insistat că decizia le revine Celor 27.
În comunicatul final al summitului Alianței de la Vilnius, se recunoaște că “vecinătatea sudică a NATO, în special regiunile Orientului Mijlociu, Africa de Nord și Sahel, se confruntă cu securitate, demografie, economică și politicieni interconectate”. Această situație favorizează proliferarea grupărilor armate nestatale (cum ar fi grupul Wagner), care includ organizații teroriste. “De asemenea, permite destabilizarea și interferența coercitivă a concurenților strategici. Rusia a crescut tensiunea și instabilitatea în întreaga regiune. Instabilitatea provoacă violență împotriva civililor, care include violența sexuală de război, traficul de persoane și imigrația ilegală”, recunoaște Alianța.
Din toate aceste motive, Consiliului Atlanticului de Nord a fost solicitat să lanseze o reflecție profundă și cuprinzătoare asupra Amenințărilor, provocărilor și oportunităților pentru a construi relații cu țările partenere, organizațiile internaționale și alți actori relevanți din regiune, rezultatul urmând a fi prezentat la summitul din 2024.
Spania a petrecut ani de zile insistând ca amenințările care vin din vecinătatea sa sudica (Sahel, Africa de Nord și Orientul Mijlociu) să nu fie luate în considerare, în special instabilitatea unor țări precum Mali.
În această țară, afectată de jihadism, guvernul provenit după o lovitură de stat – cu sprijin privat rusesc- a decis să expulzeze cei 17.400 de militari din misiunea de menținere a păcii a Națiunilor Unite MINUSMA și să desfășoare lupta împotriva terorismului mână în mână cu Rusia și mercenari de la firma Wagner. Madridul se teme că acest lucru va provoca riscuri hibride, variind de la valuri migratorii până la afectarea traficului de droguri și jihadismul necontrolat în regiune.
După ce summitul NATO s-a încheiat fără garanții explicite de securitate pentru Ucraina din partea Alianței ca organizație, toată lumea așteaptă să vadă ce vor angaja cele mai avansate țări bilateral. Toate reflectoarele erau ațintite pe eventualul plan de garantare pentru securitatea Ucrainei pe care membrii G7 urma să îl prezinte miercuri la summitul de la Vilnius.
Rusia a avertizat deja împotriva unui astfel de compromis al celor mai industrializate țări în favoarea Ucrainei, avertizând că vor face Europa “mult mai periculoasă pentru mulți ani”. “Propunând aceste garanții de securitate Ucrainei, aceste țări subminează securitatea Rusiei”, le-a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, potrivit agenției AFP.
Președintele Ucrainei a acuzat lipsa de voință a Alianței de a-i deschide o cale clară de aderare. Tot ce a făcut organizația de securitate a fost să promită că țara sa se va integra când războiul se va termina. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a spus, miercuri, președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că așteaptă cu nerăbdare ziua în care vor fi “ca aliați”.
Pe lângă promisiunile bilaterale de mai multe arme, Kievul a obținut de la acest summit crearea unui Consiliu NATO-Ucraina, un nou forum care a avut loc pentru prima dată în contextul summitului aliaților de la Vilnius.