Folosim în fiecare zi telefonul mobil, ne notăm uneori cu ajutorul banalului pix lucruri importante în agendele noastre sau punem aplicațiile de IA să ne ajute și să ne simplifice munca. De cele mai multe ori nu ne mai întrebăm cine a inventat sau a descoperit toate aceste lucruri devenite banale. Azi, despre invențiile și inventatorii români care au schimbat lumea.
Cele mai cunoscute invenții românești
Condei portăreț fără sfârșit, alimentându-se el însuși cu cerneală”
Stiloul a fost inventat de Petrache Poenaru, fostul secretar al lui Tudor Vladimirescu. Brevetul a fost obținut în Franța, în anul 1827. Invenția sa a fost primul stilou practic și a fost brevetat în Franța(cu numărul 3208), fiind denumit “Condei portăreț fără sfârșit, alimentându-se el însuși cu cerneală”.
Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgârieturile de pe hârtie și scurgerile nedorite de cerneală și propunea soluții pentru îmbunătățirea părților componente pentru a asigura un debit constant de cerneală precum și posibilitatea înlocuirii unor piese.
În 1831, la 27 octombrie, aflat în Anglia, călătorește cu trenul, fiind primul român care folosește acest mijloc de transport, pus în funcțiune cu doar un an în urmă, între Liverpool și Manchester.
În 1832, Petrache Poenaru se întoarce în Țara Românească și este numit profesor de fizică și matematică la Liceul Sf. Sava din București, iar din 1833 devine directorul acestei școli.
În anul 1821, în timpul Revoluției, Petrache Poenaru a fost secretarul lui Tudor Vladimirescu. Deși, după înfrângerea acestuia, pandurii erau vânați și decapitați, Petrache Poenaru scapă, iar, în 1822, obține o bursă de studii la Viena și Berlin. Aici învață despre o seamă de instrumente noi la vremea aceea precum șublerul și micrometrul. În 1826 primește o bursă franceză și își completează studiile la Ecole Polytechnique din Paris, unde studiază topografia și geodezia.
Tot la inițiativa sa, în 1836, se organizează primele observații meteorologice sistematice pentru determinarea temperaturii, presiunii și a umezelii aerului. (Sursa)
Pancreina. Pardon, mă iertați: insulina
Datorită omului de știință român Nicolae Paulescu, astăzi persoanele care suferă de diabet pot ține boala sub control. Paulescu este cel care a descoperit insulina, pe care a numit-o inițial pancreină.
S-a născut în București, în 1869, fiu al negustorului Costache Paulescu și al Mariei Paulescu și a dezvoltat un interes aparte pentru fizică și chimie. A studiat medicina la Paris și a obținut titlul de Doctor în Medicină, începând apoi să profeseze la Notre Dame du Perpétuel-Secours. Trei ani mai târziu revine în România, unde înființează Catedra de Fiziologie a Facultății de Medicină, pe care o conduce pentru tot restul vieții.
În 1916, Paulescu a descoperit un produs activ antidiabetic în pancreas, substanță pe care a numit-o pancreină – insulina de astăzi – și pe care a injectat-o unui câine cu diabet, observând un efect de normalizare în ceea ce privește nivelul glicemiei. C
a urmare a implicării sale în Primul Război Mondial, munca de cercetare a fost oprită, dar omul de știință și-a reluat activitatea imediat după încheierea războiului. În 1921 a publicat lucrarea cu titlul Pancreina și procedura fabricației sale, cerându-și astfel drepturile pentru metoda de realizare a acesteia.
Motorul cu reacție. Henri Coandă, cu ai săi părinți celebri
Asta e o informație pe care toată lumea o știe: un român, Henri Coandă, este inventatorul primului motor cu reacție în 1910. Invenția sa a fost prima care a folosit efectului Coandă, folosit și astăzi în motoarele cu reacție moderne.
Coandă s-a născut la 7 iunie 1886, la Bucureşti, tatăl său fiind mareşal al curţii princiare a prinţului Ferdinand , iar mama sa era fiica doctorului francez Gustav Danet, medicul lui Napoleon al III-lea.
La trei ani şi jumătate, martor la malul Mării Nordului la izbucnirea unei furtuni, Henri a fost fascinat de puterea vântului de a ridica valurile. „S-a îndrăgostit de vânt şi de zborul păsărilor marine care păreau că au intrat în viaţa lui pentru totdeauna”, se arată într-un document al Muzeului Aviaţiei.
A învăţat la şcoala înfiinţată de Petrache Poenaru (da, da, cel cu stiloul), sfătuitorul lui Tudor Vladimirescu, cu care era înrudită familia Coandă. A fost elev al Liceului „Sf. Sava” din Bucureşti, apoi al Liceului militar din Iaşi, pe care îl termină, în 1902, ca şef de promoţie (şi tatăl lui, Constantin Coandă, a terminat acest liceu ca şef de promoţie, în 1874). În 1905 a absolvit Şcoala de Artilerie, Geniu şi Marină din Bucureşti ca ofiţer de artilerie.