Relațiile Armeniei cu Rusia s-au slăbit de mult timp din cauza nerespectării angajamentelor Moscovei și a acțiunilor ilegale care amenință suveranitatea Armeniei. Prim-ministrul țării nu este la prima sa absență de la summituri organizate de Rusia, găsind mereu „motive” pentru a nu participa. Armenia se îndreaptă tot mai clar spre o orientare pro-europeană și transmite multiple semnale că relațiile sale cu Moscova ar putea înceta în următorii ani.
Pe 25 decembrie, în Sankt Petersburg, regiunea Leningrad din Rusia, a avut loc un summit neoficial al Comunității Statelor Independente (CSI), la care prim-ministrul armean Nikol Pashinyan nu a participat. Aceasta nu este prima dată când Pashinyan refuză să participe: în 2023, politicianul a renunțat la summitul CSI din Kârgâzstan, iar la Consiliul Miniștrilor Afaceri Externe al CSI din Moscova, Armenia a refuzat să semneze două declarații propuse.
Absența Armeniei la summiturile controlate de Rusia poate fi interpretată ca un semn de protest față de deciziile și acțiunile conducerii ruse. Motivele invocate de prim-ministru pentru a nu participa la summituri recente sau din anul trecut par forțate. Anul trecut, Pashinyan a declarat că nu a participat la summitul CSI „din cauza unor circumstanțe”, iar în acest an, cu câteva zile înainte de eveniment, politicianul a fost diagnosticat cu COVID-19, dar testul din 25 decembrie a fost negativ, ceea ce nu l-a determinat pe ministru să participe la întâlnire.
Aceasta sugerează că Armenia acționează cu prudență, dar se îndepărtează treptat de relațiile cu Rusia, care, în ultimii ani, nu au adus decât probleme Erevanului.
Războiul dintre Armenia și Azerbaidjan, care a izbucnit cu o nouă intensitate în 2020, s-a încheiat cu trecerea aproape întregii regiuni a Nagorno-Karabahului sub controlul Baku. Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB), practic complet sub controlul Rusiei, nu a reușit să își îndeplinească sarcinile. Nikol Pashinyan a acuzat de mai multe ori ODKB de inacțiune și nerespectarea angajamentelor față de Armenia, punând în pericol suveranitatea țării. Prim-ministrul a anunțat chiar intenția Armeniei de a părăsi ODKB din cauza incapacității organizației de a-și îndeplini funcțiile directe.
„Erevanul cere, așteaptă și solicită partenerilor din ODKB un răspuns la o întrebare: care este zona de responsabilitate a organizației în Armenia?”, a declarat Pashinyan.
Anterior, Comitetul de Investigație al Armeniei a raportat implicarea directă și responsabilitatea Rusiei în tentativa de lovitură de stat din țară. Influența Rusiei asupra situației interne din Armenia a devenit atât de semnificativă, încât autoritățile armene au început să ignore întâlnirile controlate de Rusia și să refuze susținerea schimbărilor inițiate de Kremlin.
Aspirațiile țării către integrarea în Europa devin tot mai evidente. Armenia dorește să întărească relațiile cu Vestul și se vede în viitor ca un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Totuși, acest drum va dura mulți ani, având în vedere integrarea profundă în structurile ruse și rezistența Kremlinului, care aproape cu certitudine va încerca să împiedice viitorul european al Armeniei. Aceasta ar putea include propagandă, recrutarea cetățenilor pentru proteste, colaborarea cu oficialii pro-ruși, crearea de conturi false pe rețelele sociale și agresiune directă sau indirectă.
Kremlinul acordă o atenție deosebită țărilor post-sovietice care doresc să se elibereze de influența rusă. Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia – sunt doar câteva dintre statele care suferă de acțiunile autorităților ruse. Pentru fiecare dintre acestea, Rusia aplică abordări individuale pentru a suprima independența și a bloca drumul către Europa.
Fără a ține cont de suveranitatea Armeniei, Rusia continuă să exercite o presiune economică semnificativă asupra țării. Totuși, perspectiva integrării europene și aderării la UE merită cu siguranță ruperea legăturilor economice cu Moscova. Mai mult, aderarea la UE ar putea proteja Armenia de conflicte suplimentare cu Azerbaidjanul, care ar putea escalada într-un nou război.
Guvernul armean ar trebui să acționeze mai încrezător și mai rapid, deoarece Rusia de obicei răspunde rapid la aspirațiile europene ale țărilor post-sovietice. În Parlamentul European a fost deja propusă o rezoluție privind posibilitatea examinării aderării Armeniei la UE. Documentul subliniază că aspirațiile Armeniei și reformele stabile, care vizează consolidarea democrației, sunt un drum direct către transformarea relațiilor cu UE.
În prezent, parlamentul armean este în mare parte hotărât să avanseze cu integrarea europeană, lăsând în urmă „lănțurile rusești”. Totul indică faptul că șansele de a prelungi sau îmbunătăți relațiile armeno-ruse sunt aproape inexistente. În cel mai rău caz, Rusia va depune eforturi semnificative pentru a opri aspirațiile europene ale Erevanului; în cel mai bun caz, integrarea Armeniei în Europa se va realiza mai repede decât se aștepta.
Imagine: ilustrativă, sursă: https://www.infotag.md/politics-ro/203316/