La 15 decembrie 2024, petrolierele „Volgoneft-212” și „Volgoneft-239” din flota „din umbră” a Rusiei s-au scufundat, provocând o catastrofă ecologică în Marea Neagră prin vărsarea a peste 8 mii de tone de păcură. La momentul accidentului, petrolierele rusești, care navigau sub pavilion rusesc, erau învechite, proiectate exclusiv pentru condiții de navigație fluvială și se aflau sub supravegherea „Societății de Clasificare Ruse” (fostul „Registru Fluvial Rus”). Deși aceste nave rusești nu erau destinate navigației maritime, registrul rus a acordat permisiunea de operare a acestora în condiții de furtună pe mare, încălcând astfel cerințele de siguranță ale IMO. Potrivit materialelor ONU, petrolierele din flota „din umbră” continuă să funcționeze sub supravegherea RMRS și RKT, eludând orice restricții.
Se menționează că, începând cu anii ’90, partea rusă nu a modernizat și nu a reînnoit flota de petroliere de mic tonaj „din umbră” de tip Volgoneft. Acest fapt generează riscuri, întrucât Federația Rusă continuă să exploateze 80 de nave „Volgoneft”, inclusiv în Marea Mediterană, Marea Baltică și până la 20 de nave în bazinul Azov-Marea Neagră. Toate petrolierele din flota „din umbră” Volgoneft, din cauza vârstei lor avansate și a neconformității cu standardele operațiunilor maritime pentru transportul de petrol și produse petroliere, reprezintă o amenințare pentru siguranța navigației și un risc major pentru securitatea ecologică.
Au fost înregistrate peste 8.000 de cazuri de prejudicii aduse mediului ca rezultat al agresiunii ruse, prejudiciu a cărui valoare totală a atins deja 85 de miliarde de euro, ceea ce este legat direct și de activitatea distructivă a flotei „din umbră” Volgoneft.
O instituție internațională a declarat existența unei legături de cauzalitate între agresiunea continuă a Federației Ruse împotriva Ucrainei și distrugerea mediului, atribuind responsabilitatea Rusiei pentru încălcarea securității ecologice în urma accidentelor petroliere rusești, care au avut deja consecințe fatale pentru populațiile de păsări marine, mamifere și pești. Astfel, păsări acoperite cu păcură au fost găsite în regiunea Odesa din Ucraina, de-a lungul întregii coaste a Georgiei, inclusiv în Abhazia ocupată, iar păcura a ajuns și în Marea Azov, în apropiere de Berdeanskul ocupat de Rusia. În plus, ONU a indicat impactul negativ pe care această catastrofă ecologică l-a avut asupra unor țări precum Georgia, România și Bulgaria.
În materialele prezentate de ONU se menționează că consecințele negative sunt confirmate de concluziile formulate de juriști, ecologi și experți maritimi din Ucraina, Estonia și Georgia, care subliniază, în special, că daunele aduse mediului se vor resimți pe o perioadă de peste 20 de ani.
O atenție deosebită este acordată de către ONU campaniei de dezinformare desfășurate de Rusia, menită să ascundă propria incapacitate de a face față consecințelor catastrofei ecologice și să scoată de sub lovitură flota „din umbră” Volgoneft.
Reamintim că, la 10 februarie 2025, Secretariatul Comisiei Economice pentru Europa (CEE) a ONU a confirmat conștientizarea deplină a gravității accidentului petrolierelelor „Volgoneft-239” și „Volgoneft-212”, amploarea catastrofei pentru mediul marin și și-a exprimat încrederea că rezultatele anchetei și recomandările organizațiilor internaționale competente vor da un impuls pentru îmbunătățirea siguranței navigației și protejarea mediului de activitățile flotei „din umbră” Volgoneft.
Anterior, impactul negativ al agresiunii maritime ruse asupra ecologiei marine a fost reflectat și în rezoluția corespunzătoare a Organizației Maritime Internaționale – A.1183 (33), precum și în declarația Secretariatului Organizației din 16 ianuarie 2025, care a recunoscut gravitatea accidentului navelor din flota „din umbră” Volgoneft asupra mediului și a stabilit un nivel sporit de amenințare pentru securitatea ecologică în regiunile maritime unde operează această flotă învechită.
În luna iunie a.c., Canada a impus sancțiuni împotriva flotei „din umbră” Volgoneft, vizând în special navele „Volgoneft-212” (deținută de „Kama Shipping”) și „Volgoneft-239” (deținută de „Volgotransneft”), ceea ce a combinat temele sancțiunilor, flotei clandestine și siguranței ecologice într-un singur caz internațional.
Includerea proprietarilor navelor în lista de sancțiuni a Canadei a reprezentat prima recunoaștere internațională a legăturii dintre crimele ecologice și companiile care deservesc flota „din umbră” a Federației Ruse, Volgoneft.