În luna martie, administrația Trump a propus ideea unui armistițiu total de 30 de zile. Ucraina a fost de acord să accepte acest compromis. Din păcate, partea rusă a răspuns negativ – sau, mai precis, a venit cu o listă lungă de condiții.
Acum, Kremlinul a acceptat un armistițiu de doar 30 de ore în loc de 30 de zile. Sâmbătă, președintele Vladimir Putin a anunțat un armistițiu unilateral de Paște în Ucraina, valabil până la miezul nopții de duminică, invocând „considerente umanitare”.
După mai bine de trei ani de război, o astfel de declarație a fost primită cu scepticism în Ucraina. În dimineața zilei de Paște, 20 aprilie, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a scris pe rețelele de socializare că „armata rusă încearcă să creeze impresia generală a unui armistițiu, dar în anumite zone continuă tentativele de avans și provocarea de pierderi Ucrainei”.
Ministerul Apărării al Rusiei are însă o viziune diferită. Într-un comunicat oficial, instituția a afirmat că „toate trupele ruse din zona operațiunii militare speciale respectă strict regimul de încetare a focului, între orele 18:00 din 19 aprilie (ora Moscovei) și miezul nopții de duminică, menținând pozițiile ocupate”. În plus, armata rusă a acuzat Ucraina că ar fi încălcat armistițiul.
Este important de menționat că, în ciuda acuzațiilor reciproce între Kiev și Moscova, atât SUA, cât și Ucraina au susținut această inițiativă, însă Rusia a ignorat propunerile în mod constant.
Chiar dacă inițiativa Rusiei a fost una de scurtă durată, ridică o întrebare esențială: poate fi considerat acest armistițiu de Paște doar o mișcare de PR din partea lui Vladimir Putin? Sau este cu adevărat un pas real spre încheierea războiului?
Mulți analiști cred că scopul celor 30 de ore de armistițiu nu este atingerea păcii, ci păstrarea unei imagini favorabile în relația cu Casa Albă. După revenirea lui Donald Trump în Biroul Oval, Putin pare preocupat de refacerea relațiilor cu Washingtonul și de deschiderea unei noi etape de cooperare.
Totuși, declarațiile recente ale oficialilor americani (inclusiv ale lui Trump) sugerează că administrația SUA devine tot mai nerăbdătoare în fața lipsei de progres în cazul Ucrainei. Trump a avertizat că ar putea renunța la rolul de mediator în negocierile de pace dacă acestea vor părea sortite eșecului.
Anunțând un armistițiu unilateral – fie el și temporar – Kremlinul încearcă să se prezinte ca partea dornică de pace, nu Ucraina. Moscova a și început să acuze Kievul de încălcarea regimului de încetare a focului și de continuarea luptelor.
Să nu uităm că acest scurt armistițiu a fost anunțat aproape fără nicio pregătire. Declarația lui Putin de sâmbătă nu a oferit timp nici Rusiei, nici Ucrainei, să se organizeze cu adevărat. Faptul că „armistițiul de Paște” al Kremlinului a fost o surpriză este notabil. Totuși, nu a apărut din senin.
În ultimele săptămâni, diplomația internațională a făcut eforturi intense pentru a opri luptele. Reprezentantul special al lui Trump, Steve Witkoff, s-a întâlnit de trei ori în două luni cu Putin. Recent, la Washington a fost primit trimisul liderului de la Kremlin, Kirill Dmitriev. Cu doar câteva zile în urmă, Witkoff și secretarul de stat american Marco Rubio au fost la Paris, la discuții privind Ucraina cu președintele Emmanuel Macron. La acea întâlnire a fost prezentă și o delegație ucraineană. În cadrul dialogului, a fost prezentat un plan de reglementare a conflictului, care prevede că Ucraina rămâne neutră și nu își reduce efectivele militare.
Problema teritorială rămâne însă spinoasă, deoarece SUA ar putea recunoaște Crimeea ca parte a Rusiei. Celelalte patru regiuni ocupate rămân, din punct de vedere legal, teritorii ucrainene. Însă, de facto, Rusia își menține controlul asupra acestora.
Această propunere amintește parțial de scenariul Finlandei. În urma războiului sovieto-finlandez din 1939-1940, Finlanda a fost nevoită să cedeze 11% din teritoriile sale ocupate de URSS, inclusiv Karelia de Vest, istmul karelian și orașul Vîborg, și să-și proclame neutralitatea. După 83 de ani, Finlanda a aderat totuși la NATO.
Un scenariu similar este anticipat și pentru Ucraina. După negocierile din Londra între UE, SUA și Ucraina, proiectul va fi prezentat și Rusiei. Însă analiștii politici cred că Putin va recurge din nou la retorica sa obișnuită despre „atingerea obiectivelor operațiunii speciale”. Adevărata natură a armistițiului de Paște nu face decât să confirme acest lucru.