Austria a ţinut să reamintească joi că deschiderea spaţiului maritim şi aerian european pentru România şi Bulgaria nu constituie o apartenenţă deplină la spaţiul Schengen şi că nu a prezentat un calendar de implementare în acest sens, transmit joi seara AFP și Agerpres.
„Schengen Air înseamnă că pasagerii care vin din România şi Bulgaria nu vor mai fi supuşi unui alt control al paşapoartelor decât cel al companiei aeriene la poarta de îmbarcare”, a explicat pentru AFP ministrul austriac al internelor Gerhard Karner.
Dar „în prezent nu există negocieri privind aderarea” propriu-zisă şi, prin urmare, „nu există o dată” pentru punerea în practică, a precizat ministerul pentru agenția de presă franceză.
Condiţiile puse de Viena pentru „Schengen Air” sunt creşterea operaţiunilor Frontex în Bulgaria şi bani de la Comisia UE pentru o protecţie solidă a frontierelor externe. Ministerul de Interne de la Viena a precizat pentru agenţia austriacă de presă APA că solicită, de asemenea, sporirea controalelor la frontierele terestre şi ca solicitanţii de azil, în special din Afganistan şi Siria, să fie preluaţi de România şi Bulgaria.
Precizările lui Karner vin după ce oficialii din România şi Bulgaria au anunţat miercuri seara că au ajuns la un acord cu Austria pentru a beneficia de libera circulaţie în spaţiul Schengen la nivel maritim şi aerian, problema frontierelor terestre fiind amânată pentru mai târziu.
Comentariile ministrului austriac vin în contextul în care premierul Marcel Ciolacu a afirmat joi după-amiaza că obţinerea acordului politic privind aderarea României la Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime reprezintă „primul rezultat concret în toată această perioadă de 13 ani, în care mulţi au vorbit, au comentat sau şi-au dat cu părerea, dar de fapt nu au existat şi au realizat foarte puţin”.
Ce au spus politicienii de la București despre soluția de compromis „Air Schengen”
„După 13 ani de aşteptări, avem în sfârşit un acord politic. Acesta urmează să fie pus în practică în scurt timp şi la nivel oficial printr-o decizie a reprezentanţilor tuturor statelor membre din Uniunea Europeană. Ridicarea graniţelor aeriene şi maritime din martie 2024 reprezintă un drept câştigat după lungi negocieri, însă cu siguranţă lucrurile nu se vor opri aici. Vom continua eforturile şi anul viitor pentru aderarea în integralitate la Spaţiul Schengen şi mă bucur că toate semnalele pe care le avem arată că acest obiecitv este realizabil”, a afirmat premierul României.
Miercuri seara Ciolacu a anunţat că din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spaţiului Schengen pe cale aeriană şi maritimă. Ministerul român de interne a precizat de asemenea că în 23 decembrie s-a ajuns la un acord politic în acest sens, dar discuţiile vor continua până la obţinerea unei decizii.
Preşedintele Senatului și liderul PNL, Nicolae Ciucă a spus la rândul său în urmă cu o zi că acordul politic cu Austria pentru admiterea României în spaţiul Schengen inițial cu frontierele aeriene şi maritime este „un real succes”, menţionând că PNL a tratat acest dosar ca pe o prioritate absolută.
El a mai spus că „cei mai consistenți și relevanți pași au fost făcuți în perioada guvernărilor liberale din ultimii ani, când miniștrii Afacerilor Externe, Afacerilor Interne și Justiției au depus toate eforturile pentru cauza României”.
Intrarea deplină a României în spațiul Schengen mai depinde doar de Austria
Alți politicieni români au fost mai precauți în evaluările lor, fostul premier Dacian Cioloş, actual europarlamentar, afirmând miercuri seară, că „postările triumfaliste” ale premierului Marcel Ciolacu despre intrarea în spaţiul Schengen ar fi cu adevărat importante dacă ar exista un acord cu Austria şi pentru intrarea cu frontierele terestre.
Europarlamentarul PMP Eugen Tomac a declarat la rândul său într-o postare făcută pe Facebook că „acordul politic este un pas înainte, dar nu o decizie” și dacă în Consiliul JAI din 4 martie când se va vota intrarea aeriană și maritimă, nu se va lua și decizia privind momentul aderării terestre, atunci nu putem spune că România a intrat în Schengen.
„Așa cum am anunțat după dezbaterea din săptămâna trecută din parlamentul olandez, când guvernul a primit mandatul pentru a negocia acceptarea Bulgariei în spațiul Schengen, a devenit tot mai clar că am intrat într-o nouă etapă în ceea ce privește intrarea în spațiul Schengen. Cu toate acestea, blocajul Austriei rămâne imprevizibil”, a spus el.
Aderarea României și Bulgariei la Schengen depinde doar de votul Austriei, după ce Olanda care bloca intrarea celor două țări prin obiecțiile sale față de Sofia, a decis la jumătatea lunii decembrie să nu se mai opună.