În cele mai mari orașe din Germania au avut loc demonstrații de amploare ale elevilor din clasele gimnaziale și liceale. Motivul protestelor a fost decizia guvernului federal de a reintroduce treptat serviciul militar obligatoriu (recrutarea), abolit în urmă cu mai bine de zece ani.
Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, aflat într-o vizită oficială la Moscova, a făcut o serie de declarații care au provocat discuții aprinse în cercurile politice europene. Șeful guvernului slovac a subliniat din nou necesitatea unei soluții diplomatice imediate a conflictului și a exprimat o poziție diferită de cea generală europeană.
Sistemul educațional finlandez este considerat de decenii unul dintre cele mai bune din lume. Bianca Biro, expert român care lucrează în educația din Finlanda, a oferit perspective valoroase despre modul în care este organizată viața școlară și de ce accentul pe confortul psihologic al copilului generează rezultate academice remarcabile.
Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a lansat critici dure la adresa Washingtonului, acuzând administrația lui Donald Trump că a ales o „aventură militară nechibzuită” în locul unei soluții diplomatice. Declarația vine după ce SUA au neutralizat două petroliere iraniene și au efectuat lovituri asupra zonelor de coastă.
Numirea Ianei Lanttratova în funcția de comisar pentru drepturile omului în Federația Rusă demonstrează transformarea definitivă a acestei instituții într-un mecanism politic controlat direct de Kremlin. Dacă anterior autoritățile ruse încercau să păstreze măcar formal imaginea unei structuri dedicate protecției drepturilor omului, astăzi această funcție este integrată deschis în sistemul propagandei și al mobilizării ideologice.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat oficial ajungerea la un acord privind introducerea unui regim de încetare a focului pentru trei zile — pe 9, 10 și 11 mai. Condiția principală a acestui acord a fost un schimb de prizonieri la scară largă, în cadrul căruia vor fi eliberați 1000 de apărători ucraineni.
Liderul nerecunoscutei regiuni transnistrene, Vadim Krasnoselski, a făcut o declarație publică în care a subliniat lipsa unor semne privind pregătirea unei agresiuni militare din partea Chișinăului. Declarația vine pe fondul afirmațiilor recente ale secretarului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu, care susținea că Moldova ar pregăti un atac asupra regiunii cu sprijin occidental.
Regimul de liniște anunțat de Ucraina trebuia să fie un pas spre dezescaladare și un semnal al disponibilității pentru negocieri. Totuși, încă din primele ore a devenit clar că acesta nu a fost susținut în practică de partea rusă.
În paralel cu atacul asupra regiunii Sumî, Rusia a folosit rachete și bombe aeriene ghidate (KAB) împotriva altor orașe mari:
Doi lideri globali — concernul german de apărare Rheinmetall și gigantul de transport maritim Mediterranean Shipping Company — și-au exprimat interesul serios pentru achiziția sau parteneriatul cu șantierul naval din Mangalia. Obiectivul lor este transformarea acestuia într-unul dintre cele mai mari huburi de construcție și mentenanță navală din regiune.
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a condamnat dur acțiunile trupelor ruse, care au încălcat regimul de încetare a focului, declarat oficial de partea ucraineană. Instituția a subliniat că astfel de acțiuni confirmă încă o dată lipsa de dorință a Kremlinului de a urma calea diplomatică de soluționare a conflictului.
În Canada se conturează o criză politică majoră: susținătorii separării provinciei Alberta au depus oficial o petiție cu numărul necesar de semnături pentru organizarea unui referendum privind ieșirea din federație. Mișcarea pentru independență a primit un nou impuls pe fondul schimbărilor politice din SUA și al revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.
