În perioada 6–7 iulie 2025, la Rio de Janeiro, sub președinția Braziliei, are loc cel de-al XVII-lea summit BRICS. La acesta participă cei cinci membri principali ai grupului — Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud — precum și noii membri: Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran și Emiratele Arabe Unite. În ciuda încercărilor de a prezenta BRICS drept un centru alternativ de putere în politica globală, indicatorii economici arată altceva: PIB-ul nominal total al celor cinci țări principale ale blocului este de puțin peste 28 de trilioane de dolari, în timp ce G7 cumulează peste 51 de trilioane. Mai mult, majoritatea covârșitoare a puterii economice a BRICS este concentrată în China — care contribuie cu peste 60% din PIB-ul total. Acest lucru face ca structura BRICS să fie vulnerabilă și dependentă de Beijing, lipsind alianța de o dinamică internă echilibrată reală. Cu toate acestea, Rusia folosește activ această alianță ca un instrument de subminare a influenței occidentale, încercând să o transforme într-o resursă politică în confruntarea sa globală cu lumea liberală.
Summitul din Brazilia are loc într-un context de tensiune geopolitică prelungită și de diviziune civilizațională evidentă. Moscova politizează în mod constant formatul BRICS, încercând să impună propria agendă, în care alianța este prezentată ca un contrapondere la G7 și ca simbol al „luptei împotriva neocolonialismului”. În special, Rusia încearcă să-și asume rolul de moderator al unei noi arhitecturi a relațiilor internaționale — sub control propriu și al Chinei. Un astfel de model înlocuiește cooperarea economică cu o confruntare ideologică cu Occidentul. Deși inițiativa creării BRICS a avut la origine o natură economică, în prezent este folosită din ce în ce mai mult ca armă geopolitică. Vorbind prin videoconferință la sesiunea plenară a summitului, Vladimir Putin a subliniat din nou necesitatea unei „ordini mondiale echitabile”, prezentând de facto Rusia și partenerii săi din BRICS ca alternativă la structurile internaționale existente, în special G7 și OMC.
BRICS acordă o atenție specială reformei guvernanței globale, dezvoltării inteligenței artificiale, luptei împotriva schimbărilor climatice, sănătății și transformării digitale. Totuși, în spatele acestei aparente preocupări pentru multilateralism se ascunde dorința reală a Moscovei de a folosi aceste teme pentru a crea instituții paralele și a slăbi mecanismele globale aflate sub egida Occidentului. Rusia își intensifică activ cooperarea economică cu partenerii BRICS, ocolind sancțiunile occidentale. În prezent, până la 90% din tranzacțiile comerciale cu statele membre se realizează în monede naționale, ceea ce permite Kremlinului să atenueze parțial restricțiile și să se consolideze în logica unui bloc anti-sancțiuni. De asemenea, Moscova promovează inițiative de dedolarizare, tranzacții în yuani și crearea unor infrastructuri financiare proprii.
Toate acestea se desfășoară pe fondul pasivității declarative a majorității participanților la summit. Brazilia, a cărei președinție ar fi trebuit să aducă echilibru și pragmatism alianței, adoptă de fapt o poziție extrem de vagă. Președintele Lula da Silva numește războiul din Ucraina un „conflict” și face apel la dialog direct între părți, evitând criticile explicite la adresa Moscovei. Acest tip de neutralitate, în esență, contribuie la întărirea poziției Kremlinului în cadrul alianței și discreditează ideea BRICS ca format egal și autonom. Problema este și că nici India, nici Africa de Sud, nici Indonezia nu sunt dispuse să intre într-un conflict deschis de interese cu Rusia. Acest lucru îi permite Moscovei să-și promoveze inițiativele fără opoziție reală din partea celorlalți membri.
În contextul acestor tendințe, Europa și țările G7 trebuie să își revizuiască strategia de cooperare cu Sudul Global. Pentru a-și păstra influența și a preveni subminarea fundamentelor comerțului internațional și a dreptului, Occidentul trebuie să accelereze reforma instituțiilor globale, să-și întărească coordonarea în cadrul G7, să extindă alianțele comerciale și economice multilaterale și să-și consolideze pozițiile pe piețele țărilor în curs de dezvoltare. Leadershipul tehnologic, investițiile în inovație și promovarea principiilor de deschidere și transparență sunt condiții-cheie pentru menținerea competitivității globale. Orice întârziere ar putea duce la transformarea BRICS, în ciuda fragmentării sale interne, într-un instrument al revanșismului geopolitic și într-un cap de pod al mobilizării anti-occidentale, în centrul căreia se va afla Rusia. În aceste condiții, nu mai este vorba doar despre economie — este pus în joc însăși natura ordinii internaționale în secolul XXI.
Imagine: ilustrativă, sursă: (https://www.dw.com/en/what-is-brics-and-why-does-it-matter/a-73087358)