În noaptea de 3 spre 4 septembrie, forțele armate ale Federației Ruse, cu ajutorul dronelor, au atacat portul Reni, regiunea Odesa. Și, deși 22 din 25 de drone au fost distruse de forțele de apărare aeriană, ulterior s-a raportat că dronele rusești au căzut pe teritoriul României și au detonat. Cu privire la consecințele acestui eveniment și nu cea mai plăcută tendință, care se întrezărește deja mai departe în material.
Incidentul a fost rezultatul unei lovituri în două comunități din raionul Izmail. Au fost avariate clădirile depozitelor și echipamentele întreprinderii industriale. Mai multe incendii au avut loc pe teritoriul obiectelor civile. Potrivit Serviciului de Stat al Gărzii de Frontieră a Ucrainei, a fost înregistrat faptul că dronele au căzut și au detonat pe teritoriul României. Având în vedere că Bucureștiul este membru NATO, acest lucru ar fi putut marca o escaladare potențial gravă a invaziei la scară largă a Moscovei pe teritoriul vecinului său.
Dar guvernul român a decis să adopte o altă linie de comportament. Ministerul român al Apărării a negat informațiile publicate la 3 august de către oficialii din comuna Chatalkioi cu privire la suspiciunile că părți ale unei drone rusești ar fi aterizat pe teritoriul țării și ar fi atacat un port din regiunea ucraineană Izmail. Deși marinarii români au văzut una dintre dronele rusești care au atacat Izmail, în regiunea Odesa, căzând pe teritoriul României. Potrivit acestora, drona ar fi trebuit să cadă într-o pădure – pe malul românesc al Dunării.
O astfel de contradicție arată că linia de confort pentru România, este linia de frică. La urma urmei, Bucureștiul nu numai că a lăsat deschisă posibilitatea de a folosi articolul 5 al Tratatului de Securitate Colectivă al NATO. România nici măcar nu a declarat că este inacceptabilă folosirea spațiului său aerian pentru lovituri împotriva Ucrainei. Doborârea dronei se adaugă la tabloul dezamăgitor al reacției la urmările atacurilor Rusiei.
Anterior, în Polonia, un rezident local a dat întâmplător peste un tub de rachetă de câțiva metri lungime înfipt în pământ într-o pădure de lângă Bydgoszcz. Experții de la Institutul de Tehnologie al Forțelor Aeriene poloneze au concluzionat că este vorba de o rachetă de croazieră X-55 și că aceasta a venit cel mai probabil din spatele graniței de vest a țării, zburând deasupra Poloniei la 300-500 de kilometri. Armata poloneză nu dispune de astfel de rachete.
Dar nu a existat nicio reacție din partea țărilor afectate de inexactitatea militară a Rusiei. Aceasta este o greșeală uriașă pentru țările care suferă în mod regulat din cauza Rusiei. În Polonia, mai multe incidente s-au soldat chiar cu victime. La urma urmei, nu este vorba de un accident. Acesta este modul în care Federația Rusă testează disponibilitatea Occidentului colectiv de a se apăra. Prin urmare, țara agresoare provoacă în mod regulat și va continua să facă acest lucru. De fiecare dată împingând linia admisibilă tot mai departe.
Pentru ca agresorul să înțeleagă totul deodată. Iar locuitorii din țările limitrofe Ucrainei nu au avut de suferit, există 2 căi principale, care sunt la dispoziția comunității mondiale chiar acum. Prima modalitate este de a reînnoi presiunea sancțiunilor asupra Rusiei. De acum Kremlinul construiește în mod activ o armată de mii de drone, dintre care cele mai multe sunt componente ale companiilor occidentale, livrate folosind tot felul de scheme. A doua cale, însă, este un complex permanent de apărare aeriană ucraineană, care ar proteja frontierele nu doar ale Ucrainei, ci și pe cele ale vecinilor săi.