La sfârșitul anului 2024, în România a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale. O surpriză neașteptată a fost victoria unui adept al ideologiilor de extremă dreapta, cu o poziție deschis anti-ucraineană și anti-europeană – Călin Georgescu.
Agronom, profesor universitar și „ales al lui Dumnezeu” (după cum el însuși susține, promovând agresiv ortodoxia), Georgescu a obținut aproape 23% din voturi în primul tur, contrar așteptărilor analiștilor și forțelor liberale. Acest rezultat ridică o întrebare firească: cine este Călin Georgescu și cine l-a ajutat să destabilizeze sistemul democratic al UE?
Călin Georgescu are 62 de ani, s-a născut pe 26 martie 1962 la București, într-o familie intelectuală. Tatăl său, Scarlat Georgescu, a fost un specialist cunoscut în agronomie și autor de manuale universitare, iar mama sa, Aneta Popescu, a lucrat în Institutul de Geodezie și ulterior în Ministerul Agriculturii.
De profesie agronom și ecologist, Georgescu a fost numit în 1991 președinte al Departamentului pentru probleme de mediu din Senatul României, iar în 1992 a devenit consilier al ministrului mediului, Marcian Bleahu. Tot în 1992, a fost ales președinte al Asociației „Tânărul Ecologist Român”, funcție pe care a deținut-o până în 1996. În perioada 1997-1998, a fost secretar general în Ministerul Mediului.
Din anii 2000, Georgescu și-a extins activitatea în politica internațională, lucrând în Ministerul de Externe și conducând Direcția pentru organizații economice internaționale. Între 2006 și 2012, a fost director executiv al Institutului pentru Proiecte de Inovare și Dezvoltare, iar în 2010-2012, a fost raportor special al ONU pe tema efectelor negative ale transportului ilegal și depozitării deșeurilor toxice asupra drepturilor omului.
Georgescu a încercat de mai multe ori să pătrundă în politica mare. Partidul de extremă dreapta „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR) l-a propus de câteva ori pentru funcția de premier, însă fără succes. În 2021, a încercat să creeze propriul său proiect politic – mișcarea „Pământul Strămoșesc”. Totuși, acesta nu a atras sprijin semnificativ, deoarece românii erau mai preocupați de probleme economice decât de ideologia ecofascistă.
În același an, Georgescu a început să predea la Universitatea Politehnica din București, însă opiniile sale politice au provocat un scandal de proporții. Acesta este un admirator al mișcării legionare, susținând public, în noiembrie 2020, că dictatorul Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Legiunii Arhanghelului Mihail („Garda de Fier”), sunt „eroi”. În februarie 2022, și-a reafirmat aceste convingeri, ceea ce a dus la deschiderea unui dosar penal împotriva sa pentru justificarea genocidului. Chiar și George Simion, liderul AUR, s-a delimitat de aceste declarații.
Cu toate acestea, în 2024, Georgescu a candidat ca independent și a reușit să depășească atât liderul AUR, cât și actualul președinte al țării. Aceasta a demonstrat că manipularea pe internet poate garanta succesul unor astfel de candidați.
În timpul campaniei, Georgescu a folosit intens social media, făcând live-uri din biserici și postând videoclipuri cu antrenamentele sale de judo, intercalate cu declarații populiste despre „glorioasa Românie din trecut” și criticarea Uniunii Europene. Clipurile sale au devenit virale, iar el a fost rapid supranumit „președintele TikTok-ului”. Și-a construit imaginea apelând la influenceri, inclusiv la vedete de OnlyFans.
În ceea ce privește viziunea sa despre femei, Georgescu consideră că acestea nu ar trebui să fie implicate în politică, ci ar trebui să-și dedice timpul treburilor casnice. Ironia sorții face ca adversara sa în turul doi să fie chiar o femeie.
De asemenea, Georgescu a criticat:
- NATO, considerând că nu oferă protecție reală împotriva Rusiei;
- Guvernul român, acuzându-l că „provoacă inutil Rusia”.
În schimb, el a susținut că Rusia trebuie „respectată și temută”, ceea ce ar implica renunțarea la sprijinul pentru Ucraina. Aceste afirmații au atras atenția Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), care a solicitat Comisiei Europene să investigheze campania sa electorală, suspectând manipularea opiniei publice prin utilizarea abuzivă a platformelor sociale. Într-o țară cu 8,9 milioane de utilizatori TikTok, succesul unui astfel de candidat ridică semne de întrebare.
Sebastian Slăvițescu a declarat că situația actuală ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru România.
Toate aceste evenimente au dus la decizia Curții Constituționale a României, care pe 6 decembrie a anulat rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, cerând repetarea votului.
Legăturile lui Călin Georgescu cu Rusia
Deși în România nu există o susținere majoritară pentru ideile pro-ruse, există o altă provocare: propagarea unor narațiuni care, deși nu sunt deschis pro-ruse, coincid cu interesele Kremlinului.
Politicieni precum Simion și Georgescu critică Washingtonul și Bruxelles-ul, promovează retorica antivaccinistă și manipulează conceptul de „valori tradiționale”. Aceștia vizează electoratul rural, din orașele mici, cu un nivel educațional redus.
O altă temă pe care o exploatează este contestarea suveranității Ucrainei. Recent, Georgescu a afirmat că „Ucraina este un stat artificial” și că împărțirea teritoriului său între vecini este „inevitabilă”. Această declarație a fost rapid preluată de propaganda rusă și distribuită masiv pe rețelele sociale.
Nu este de mirare că Rusia îl sprijină deschis pe Georgescu, iar presa de stat rusă l-a numit „candidatul care susține Rusia”. Acest lucru se înscrie în strategia Kremlinului de a sprijini politicieni de extremă dreapta în Europa, precum Marine Le Pen în Franța sau Alternativa pentru Germania.
Concluzie
Cazul lui Călin Georgescu demonstrează că democrațiile europene se confruntă cu o nouă amenințare: politicieni care adoptă subtil ideologia pro-rusă, adaptând-o la realitățile fiecărei țări. Aceștia reușesc să atragă susținere din diverse medii, de la șomeri marginalizați la radicali de dreapta.
Pentru a proteja stabilitatea UE și a combate astfel de mișcări, este necesară aplicarea unei strategii de izolare politică, similară celei folosite recent în alegerile din Franța și cele planificate în Germania. Aceasta rămâne singura metodă eficientă pentru a garanta securitatea europeană.
Imagine: Călin Georgescu, sursa