Discuțiile între premierii Marcel Ciolacu și Viktor Orban, care s-au întâlnit miercuri la București, au fost pe trei teme mari, între care aderarea României la Schengen, blocată de Austria, afirmă liderul UDMR, Kelemen Hunor. Despre ideea veche de 16 ani și readusă acum pe agendă, o linie de cale ferată de mare viteză care să lege București de Budapesta, Kelemen spune că nu există un proiect concret, iar „un orizont de timp” ar fi de „un deceniu, cel puțin, dacă suntem serioși”, notează sursa.
Miercuri, înainte de a merge la Băile Tușnad, unde are loc Universitatea de Vară „Tusvanyos”, premierul Ungariei, Viktor Orban, a fost la București, unde s-a întâlnit cu premierul Marcel Ciolacu, la un prânz privat. „Acesta este începutul unei frumoase prietenii”, a scris Viktor Orban pe Facebook, postând o fotografie cu Ciolacu.
„O intrare în normalitate”
La discuții a fost și liderul UDMR, Kelemen Hunor, care spune că, „într-un fel”, această întâlnire este „o reintrare sau o intrare în normalitate”.
Kelemen Hunor a afirmat, joi, la RFI, că inițiativa i-a aparținut lui Marcel Ciolacu, care vineri l-a chemat pe Viktor Orban să se întâlnească, atunci când vine la Tușnad, iar „răspunsul a fost afirmativ”: „A fost o discuție informală, la o masă, la reședința premierului sau mă rog, unde ar fi reședința premierului, dar el nu stă acolo, în Floreasca, în zona Primăverii”.
Ce au discutat Ciolacu și Orban?
Potrivit liderului UDMR, cei doi premieri au discutat despre „proiecte mari, despre lucruri care pot fi făcute împreună în anii care urmează, despre proiecte majore pentru ambele țări”, precum cel al unei linii de tren de mare viteză între București și Budapesta.
A doua temă: Viktor Orban a spus că așteaptă investitori români în Ungaria și ar fi de dorit să vină investitori puternici din România în Ungaria.
Cea de a treia temă de discuție a vizat aderarea României la Schengen, blocată de Austria. Mai exact, cum ar putea Ungaria să ajute România, dacă țara noastră nu va fi primită în spațiul european de liberă circulație în acest an.
- „România așteaptă și face eforturi de a intra în spațiul Schengen în a doua jumătate a anului 2023, sub președinția spaniolă (a Consiliului UE – n.r).
- Apoi, urmează jumătate de an cu alegerile europarlamentare, anul viitor, și sub președinția maghiară, în a doua parte a anului viitor, iarăși există o posibilitate (de aderare a României la Schengen -N.R.), dacă nu se închide dosarul în 2023.
- Aici, Orban a spus că Ungaria susține, a susținut și anul trecut și acum doi ani aderarea României la spațiul Schengen. A fost o discuție informală și foarte constructivă, spun eu”, a declarat Kelemen Hunor la RFI.
Despre TGV București-Budapesta
Despre realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză, care să lege Budapesta de București, liderul UDMR a spus că Viktor Orban a propus o tehnologie europeană, cu francezii, care „sunt cei mai buni din Europa”:
- Întrebat când ar putea fi realizat un astfel de proiect, Kelemen Hunor a spus că un orizont de timp optimist ar fi de cel puțin un deceniu: „E greu de spus, fiindcă în acest moment nu există un proiect concret.
- Într-adevăr, România, prin PNRR acum modernizează linia Oradea-Cluj, dar asta înseamnă o modernizare care ridică viteza la 180-200 de km/h, dar nu înseamnă linie pentru tren de mare viteză, asta ar însemna o nouă construcție și aici Orban propunea să se gândească la o tehnologie europeană, cu francezii, fiindcă sunt cei mai buni în Europa și dacă ai găsit tehnologia, ai și parteneri care aduc tehnologia, e mai ușor să găsești și finanțare, dar asta înseamnă un orizont de timp de un deceniu, cel puțin, dacă suntem serioși și trebuie să fim. Nu se poate promite de la o zi la alta, fiindcă trebuie să faci proiectul, apoi trebuie să cauți tehnologie, finanțare, execuție, durează, dar dacă nu ai un deziderat, nu ai un proiect mare, sigur că nu se va realiza niciodată”.
Ce e nou acum, în condițiile în care se vorbește de vreo 16 ani despre acest proiect și nu s-a concretizat nimic? Liderul UDMR spune că de fiecare dată s-a discutat la nivel de secretari de stat, la nivel de ministru, dar „nu s-a discutat între cei doi premieri și asta este o noutate și prima dată se vede o apropiere a celor două țări în acest proiect, la acest nivel politic”.
„Această idee există de mai multă vreme și eu cred că poate fi pusă o astfel de idee pe hârtie și trebuie proiectată, trebuie văzut în cât timp se poate face, fiindcă aici vorbim totuși de un proiect absolut mare, cu finanțare mare și pe termen lung, dar am văzut că există interes din ambele părți”, a adăugat Kelemen Hunor.