La 26 aprilie, lumea marchează cea de-a 37-a aniversare a dezastrului de la Cernobîl, o ocazie de a reflecta asupra amenințărilor contemporane la adresa securității nucleare. Catastrofa a fost una dintre cele mai grave din istoria energiei nucleare, făcând din Cernobîl un oraș fantomă în care a murit un număr mare de oameni. În ciuda pericolului, autoritățile sovietice au decis să păstreze secretul, cu consecințe fatale.
Guvernul sovietic și mass-media au păstrat tăcerea cu privire la amploarea dezastrului și abia a treia zi după ce s-a produs au transmis la televizor presupusul accident minor de la Cernobîl. Acest lucru a fost făcut pentru a crea oamenilor iluzia de siguranță și pentru a preveni panica. Consecințele tăcerii au început să crească – după sărbătorirea Zilei muncitorilor la Kiev, 911 pacienți au fost spitalizați cu simptome de otrăvire cu radiații, iar în ziua următoare 1345. Blocajul informațional privind accidentul a încercat să fie controlat la toate nivelurile, autoritățile recurgând la ascunderea diagnosticelor reale. Cu toate acestea, un accident de o asemenea amploare nu putea rămâne clasificat pentru mult timp; lumea a aflat mai târziu despre teribilul dezastru, care a fost consecința cruzimii totalitare.
Accidentul de la Cernobîl din 1986 a fost cauzat de nepăsarea regimului totalitar față de viața, sănătatea și siguranța oamenilor. Abordări similare sunt profesate de Rusia. Ocupanții au preluat centrala nucleară de la Cernobîl în prima zi a invaziei și au rămas acolo până la 2 aprilie 2022. Aceasta s-a aflat în epicentrul ostilităților și a fost folosită de ruși ca loc pentru noi atacuri. La situl nuclear au fost desfășurate echipamente militare și au fost construite fortificații. Cel mai contaminat loc din Zona de excludere, Pădurea Roșie, a fost, de asemenea, folosit de ocupanți ca loc de apărare, ridicând în aer praf de radiații.
Evitarea unei noi catastrofe globale a fost posibilă doar datorită luptătorilor ucraineni, care au respins atacul inamicului în nord, și personalului centralei, care a fost ținut ostatic mai mult de o lună. Rusia însăși continuă să amenințe siguranța nucleară a lumii din cauza ocupării celei mai mari instalații nucleare din Europa – centrala nucleară Zaporojie. Teritoriul centralei este ocupat din 4 martie 2022 și este monitorizat de compania rusă Rosatom.
AIEA a încercat să monitorizeze situația de la centrala nucleară Zaporizhzhya de la începutul invaziei la scară largă. Potrivit ultimelor informații furnizate de șeful agenției, Raphael Grossi, numărul militarilor ruși din regiune a crescut semnificativ, astfel încât nu mai este posibilă protejarea centralei. De asemenea, potrivit primarului din Energodar, rușii au intensificat exploatarea minieră a teritoriului din jurul centralei ZNPP, deoarece se tem de un contraatac al forțelor armate ucrainene și încearcă să se protejeze. De-a lungul a mai bine de un an de ocupație, militarii ruși au construit structuri fără țintă la fața locului, au amplasat echipamente militare și muniție în sala motoarelor, au bombardat și au bombardat centrala și au torturat personalul.
Tragedia de la Cernobîl nu a învățat Moscova să fie responsabilă. Agresiunea rusă și ocuparea Cernobîlului și a centralei ZNPP au adus din nou omenirea în pragul unei catastrofe nucleare. Bombardarea și confiscarea de către ocupanți a instalațiilor nucleare și a altor obiecte cu materiale radioactive încalcă flagrant toate normele dreptului internațional. Rușii ignoră în toate modurile posibile cerințele de securitate ale AIEA și ale comunității mondiale.
Rusia folosește cu cinism teritoriul centralei ZNPP pentru șantaj nuclear: periodic bombardează însăși instalația nucleară pentru a acuza cu voce tare Ucraina. Crearea deliberată de amenințări cu radiații este un element de propagandă și șantaj al Moscovei pentru a intimida comunitatea internațională. În acest fel, Rusia speră că partenerii Ucrainei vor refuza să ofere asistență armată și vor rămâne neutrali.
Kievul depune toate eforturile pentru a menține funcționarea în siguranță a centralei ZNPP: continuă să furnizeze energie electrică centralei și se abține de la implicarea în activități militare care ar putea deteriora instalația. Singura modalitate de a asigura pacea în fața dezastrului este de a forța Rusia să își retragă trupele de pe instalația nucleară, urmată de demilitarizare sub control și supraveghere internațională.
Fiecare centrală nucleară trebuie să aibă o sursă de energie de calitate și un control fiabil. Riscurile de catastrofă cresc pe zi ce trece, iar ocupanții fac tot posibilul pentru a se asigura că organizația internațională pierde orice acces la ZNPP. Având în vedere complicitatea Rosatom în această ocupație, comunitatea internațională trebuie să impună sancțiuni suplimentare împotriva industriei nucleare rusești pentru toate crimele comise la ZNPP. Nu se poate permite o repetare a dezastrului din 1986; prin urmare, fiecare stat din lume trebuie să se unească împotriva permisivității și arbitrariului rusesc.
Tragedia de la Cernobîl nu a învățat Moscova să fie responsabilă. Agresiunea rusă și ocuparea Cernobîlului și a centralei ZNPP au adus din nou omenirea în pragul unei catastrofe nucleare. Bombardarea și confiscarea de către ocupanți a instalațiilor nucleare și a altor obiecte cu materiale radioactive încalcă flagrant toate normele dreptului internațional. Rușii ignoră în toate modurile posibile cerințele de securitate ale AIEA și ale comunității mondiale.
Rusia folosește cu cinism teritoriul centralei ZNPP pentru șantaj nuclear: periodic bombardează însăși instalația nucleară pentru a acuza cu voce tare Ucraina. Crearea deliberată de amenințări cu radiații este un element de propagandă și șantaj al Moscovei pentru a intimida comunitatea internațională. În acest fel, Rusia speră că partenerii Ucrainei vor refuza să ofere asistență armată și vor rămâne neutrali.
Kievul depune toate eforturile pentru a menține funcționarea în siguranță a centralei ZNPP: continuă să furnizeze energie electrică centralei și se abține de la implicarea în activități militare care ar putea deteriora instalația. Singura modalitate de a asigura pacea în fața dezastrului este de a forța Rusia să își retragă trupele de pe instalația nucleară, urmată de demilitarizare sub control și supraveghere internațională.
Fiecare centrală nucleară trebuie să aibă o sursă de energie de calitate și un control fiabil. Riscurile de catastrofă cresc pe zi ce trece, iar ocupanții fac tot posibilul pentru a se asigura că organizația internațională pierde orice acces la ZNPP. Având în vedere complicitatea Rosatom în această ocupație, comunitatea internațională trebuie să impună sancțiuni suplimentare împotriva industriei nucleare rusești pentru toate crimele comise la ZNPP. Nu se poate permite o repetare a dezastrului din 1986; prin urmare, fiecare stat din lume trebuie să se unească împotriva permisivității și arbitrariului rusesc.