Pe 29 mai 2025, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a făcut o declarație ce ridică semne de întrebare privind implicarea tot mai vizibilă a Chinei în sprijinul Rusiei, în contextul războiului în desfășurare. Potrivit acestuia, compania chineză DJI, care produce popularele drone civile din seria Mavic, a întrerupt livrările către Ucraina și alte țări europene, în timp ce Rusia continuă să aibă acces la aceste tehnologii. Mai mult, conform informațiilor prezentate de Zelenski, în Rusia funcționează linii de producție în care sunt implicați și reprezentanți chinezi. Aceste date au fost confirmate indirect și de un oficial european, care a declarat pentru Bloomberg că reducerea livrărilor vizează și componente esențiale ale dronelor, cum ar fi magneții pentru motoare, în timp ce exporturile acestor componente către Rusia sunt în creștere.
Astfel, în contextul războiului în desfășurare, problema asimetriei tehnologice capătă o importanță critică. Dronele — în special modelele DJI Mavic — joacă un rol esențial pe câmpul de luptă: sunt folosite pentru recunoaștere, atacuri precise, livrare de muniție și corectarea focului de artilerie. Utilizarea lor pentru lovituri la distanță mare, asupra obiectivelor aflate mult în spatele frontului, a devenit deosebit de importantă. Într-o situație în care fiecare parte vizează superioritatea tehnologică, limitarea accesului Ucrainei la aceste sisteme are nu doar consecințe tactice, ci și strategice.
China a justificat reducerea livrărilor prin poziția sa oficială privind interzicerea utilizării produselor cu dublă utilizare în scopuri militare. Din 2024, Beijingul a început să limiteze sistematic exportul de drone și componente, invocând „combaterea militarizării tehnologiei”. La suprafață, aceasta pare o manifestare de neutralitate, însă în practică, acțiunile companiilor chineze indică contrariul. Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a declarat în repetate rânduri că țara nu furnizează arme letale niciunei părți și controlează strict exportul bunurilor cu dublă utilizare. Totuși, acuzațiile venite din partea Ucrainei, precum și sancțiunile impuse de SUA și UE împotriva unor companii chineze pentru colaborarea cu complexul militar-industrial rus, indică existența unor canale stabile de cooperare între Moscova și producătorii chinezi.
Pe acest fundal se observă o transformare semnificativă a politicii chineze: de la o neutralitate formală la un sprijin latent pentru Rusia. Încă din vara anului 2024, Bloomberg relata despre cooperarea companiilor chineze și ruse în dezvoltarea de drone de atac. În aceeași perioadă au început să fie impuse restricții vizate asupra exportului în Europa, în special către Ucraina — semn al adâncirii prăpastiei tehnologice. Problema esențială nu este doar livrarea de drone gata fabricate, ci controlul asupra lanțurilor de aprovizionare cu componente — de la motoare și microcipuri până la software. Potrivit analiștilor occidentali, o mare parte din aceste produse continuă să ajungă în Rusia prin țări terțe sau prin subsidiare aparent independente ale companiilor chineze.
Această situație ridică o întrebare esențială: cât de pregătit este Occidentul pentru o competiție de lungă durată cu o coaliție de state autoritare, unite nu prin ideologie, ci prin tehnologie? Deși China nu a intrat într-o alianță militară deschisă cu Rusia, acționează totuși ca un partener sistemic, oferind acces la resurse critice. Acest fapt reprezintă o provocare nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga arhitectură de securitate europeană. Embargourile impuse împotriva unor firme chineze abia dacă încetinesc implicarea acestora în economia de război a Rusiei. Un efect real ar putea fi obținut doar printr-o politică mult mai strictă și cuprinzătoare de control al exporturilor de tehnologie avansată.
În același timp, comportamentul Beijingului nu trebuie interpretat doar ca sprijin pentru Moscova. Este și un instrument de presiune asupra Europei, un semnal privind limitele acceptabilului în relația cu Occidentul. China, profitând de dependența Europei de exporturile sale, demonstrează că poate controla accesul la tehnologii critice. Nu este doar o reacție la o situație specifică, ci parte a unei strategii pe termen lung, în care controlul logistic și al aprovizionării devine mai important decât intervenția militară directă.
Prin urmare, devine necesară o regândire a întregii arhitecturi a suveranității tehnologice europene. Ucraina, ca poligon al războiului modern, arată limitele rezilienței piețelor deschise într-o confruntare sistemică. Dacă una dintre cele mai mari economii ale lumii poate, unilateral, să întrerupă accesul la tehnologii esențiale, acest lucru nu amenință doar eficiența războiului, ci și fundamentele stabilității economice și politice a întregului bloc occidental.
Astfel, războiul din Ucraina nu mai este doar o luptă pentru teritoriu, ci și un câmp de bătălie pentru controlul tehnologiilor critice. Sprijinul Chinei pentru Rusia, exprimat prin gestionarea livrărilor de drone și componente, devine o provocare strategică. Nu se poate răspunde la ea doar cu mijloace militare. Sunt necesare forme noi de cooperare tehnologică, înăsprirea controlului exporturilor, investiții în capacități proprii de producție și, la fel de important, voință politică pentru o confruntare de durată cu regimuri care folosesc tehnologia ca armă.
În acest context, declarația lui Zelenski privind standardele duble practicate de China nu este doar un gest diplomatic, ci un semn al unor schimbări profunde în echilibrul global al puterii. Iar dacă Occidentul nu va elabora un răspuns sistemic la această provocare, Rusia va continua să aibă acces la tehnologii vitale, ocolind regimurile de sancțiuni și consolidându-și potențialul militar cu ajutorul bazei resurselor oferite de partenerii săi autoritari.
Imagine: ilustrativă, sursa (https://www.news.ro/externe/china-si-rusia-condamna-sanctiunile-occidentale-ilegale-si-contraproductive-impuse-moscovei-1922401230002022031320656677)