Cu un an înaintea celui mai important eveniment electoral – patru tipuri de alegeri – PSD a impus numirea lui Toni Greblă pentru președinția Autorității Electorale Permanente, instituție care organizează alegerile în România. Cu 251 de voturi pentru, Parlamentul l-a validat pe Toni Greblă la șefia instituției, potrivit sursei.
Greblă a primit 251 voturi iar ceilalți contracandidați: Iulia Andreea Băbeanu, propusă de AUR – 37 voturi şi Cristian Preda, propus de USR – 73 de voturi.
Pentru funcţia de preşedinte al AEP au fost trei candidați validați de către comisiile parlamentare de specialitate: Iulia Andreea Băbeanu, propusă de AUR, pe Toni Greblă, propus de PSD, şi pe Cristian Preda, propus de USR.
Cine este Toni Greblă
Toni Greblă a fost senator PSD, judecător la Curtea Constituțională între 2013 și 2015, secretar general în Guvernul Dăncilă iar în prezent prefect al Capitalei.
Greblă a fost senator PSD în legislatura 2008-2012 din partea PSD și reales la alegerile legislative din 2012 ca senator de Gorj. A fost numit de Senat judecător al Curții Constituționale, în decembrie 2013, pentru terminarea mandatului judecătoarei Iulia Motoc, care a demisionat pentru a deveni judecător CEDO.
În 2015, Toni Greblă a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă (trei infracţiuni). Greblă, din postura de senator și ulterior judecător la Curtea Constituţională (2013 – 2015), ar fi pretins şi primit de la un om de afaceri un autoturism marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 de euro, susținea DNA.
În 2018, fostul judecător al Curţii Constituţionale a fost achitat, în primă instanță, de Înalta Curte. Instanţa a decis şi ridicarea sechestrului dispus de procurori în acest caz, iar în 2019 a fost achitat definitv.
În perioada 2018-2019, a fost secretar general al Guvernului condus de Viorica Dăncilă. Ultima funcție publică deținută a fost cea de președinte a Consiliului Legislativ, secția de Drept Privat.
PSD și PNL și-au disputat controlul șefiei AEP
Prin numirea lui Toni Grebla în funcția de președinte și după revenirea pe funcția de secretar general AEP a lui Mitulețu Buică, PSD deține controlul a două funcții cheie în timp ce PNL nu are niciun om la conducerea instituției.
Celelalte două funcții de vicepreședinte AEP sunt deținute de Zsombor Vajda susținut de UDMR și Marian Muhuleț propus de USR și numit de președintele Klaus Iohannis.
Miza numirilor la Autoritatea Electorală Permanentă trebuie privită prin contextul anului electoral 2024 când instituția va organiza toate cele patru tipuri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.
Votul pentru numirea președintelui Autorității Electorale Permanente a fost amânat de două ori din cauza neînțelegerilor dintre PSD și PNL. Liberalii au refuzat să susțină candidatul PSD, pe Toni Greblă pentru funcția de șef al AEP dacă în conducerea instituției nu va fi numit si un vicepreședinte susținut de PNL.
De ce a fost amânată validarea lui Toni Greblă la șefia AEP / PNL dorește o renegociere a șefiei instituției / Care este miza
După demisia lui Constantin Florin Mitulețu Buică din funcția de președinte al AEP, PSD a făcut o nouă nominalizare în persoana lui Toni Greblă. Potrivit înțelegerii politice dintre PSD și PNL, numirea președintelui AEP revine social-democraților.
Liberalii au fost nemulțumiți de faptul că Alexandru Mitulețu Buică a rămas în conducerea instituției, pe postul de secretar general al instituției (după ce acesta a dat un concurs pe funcție și l-a câștigat).
În 2018 Mitulețu-Buică a câștigat concursul pentru funcția de secretar general al AEP dar s-a suspendat, potrivit legii, când a fost numit președintele AEP.