Pe fondul agresiunii militare continue a Rusiei împotriva Ucrainei, Kremlinul continuă să își mențină nu doar legăturile de agent din afară în alte țări ale lumii, ci și pe cei care îi conduc politic. Acest lucru se întâmplă și în Franța, Germania și SUA. Statele vecine Ucrainei se află, evident, și ele pe listă. Prin exemplul Belarusului, putem vedea cum evenimentele deplorabile pentru întreaga națiune sunt cauzate de legătura guvernului statului cu Kremlinul. Republica Moldova încearcă să prevină un asemenea scenariu. În același timp, Ungaria, mai exact Viktor Orban, a devenit deja marioneta Kremlinului. În România, printre parlamentari, se pot găsi funcționari individuali care fac declarații publice criminale și primesc laude de la propagandiștii ruși. Un exemplu este Diana Iovanovici-Șoșoacă.
Personalitate
Diana Iovanovici-Șoșoacă s-a născut la 13 noiembrie 1975, în București, România. Este avocat și senator pentru perioada 2020-2024. În calitate de senator, este reprezentată în S.O.S. România. Acest partid, atât în interiorul, cât și în afara statului, a fost acuzat de legături “ambigue” cu Moscova. Șoșoacă este cunoscută pentru opiniile sale antieuropene și anti-ucrainene. Aproape fără să o ascundă, senatorul este simpatizant al Kremlinului.
Merită să luăm în considerare faptul că Șoșoacă este foarte bine instruită. Ea are o experiență vastă în domeniul juridic, are și un master în dreptul afacerilor. Ea a fost consilierul juridic personal al ministrului Comerțului, Eugen Deimarescu. A avut norocul să lucreze în Canada, la Ministerul Justiției, dar s-a întors în țară.
A fost implicată pentru prima dată într-un scandal de mare amploare în 2021. A fost exclusă din partidul Alianța pentru Unirea Românilor pe motiv de indisciplină. Ideea a fost că, în stilul propagandiștilor ruși, Șoșoacă a încercat să discrediteze vaccinurile producătorului american Pfizer. La un moment dat, declarațiile ei nu mai pretau la niciun fel de corectitudine politică, motiv pentru care a fost exclusă din partid. Nu a stat “singură” prea mult timp, deoarece și-a înființat cu ușurință propriul partid, S.O.S. România.
Poziția
Presa românească nu o “îndrăgește” pe Șoșoacă. În scandalul amintit mai sus, în perioada covăsneană, această poziție în rândul presei nu a făcut decât să se intensifice.
Imaginea ei a fost deteriorată și mai mult atunci când agenția de știri de stat rusă Sputnik (conform unor analiști și experți privați, aceasta este supravegheată de Direcția Generală de Informații a Rusiei) a desemnat-o “politicianul anului 2021 în România”. Propagandiștii ruși au admirat în mod deschis declarațiile ei antieuropene, antiucrainene, precum și criticile sale la adresa guvernului român. Aparent, Șoșoacă nu a condamnat în niciun fel invazia militară rusă în Ucraina. Ea a avut lucruri “mai importante” de făcut, cum ar fi pregătirea unui “proiect de lege” penal, despre care veți afla puțin mai târziu.
Odată cu sprijinul lumii pentru Ucraina și cu sancțiunile internaționale împotriva Rusiei, declarațiile ei au devenit din ce în ce mai pro-rusești.
De asemenea, este revelator faptul că în martie 2022, Șoșoacă, împreună cu alți trei parlamentari care o simpatizează, s-a întâlnit cu ambasadorul rus la București. “Subiectul” acelei întâlniri a fost discutarea “Memorandumului de Pace de la București”. Dintr-un motiv oarecare, ea a crezut că are autoritatea de a discuta despre poziția de neutralitate a României în timpul invaziei rusești în Ucraina. Bineînțeles, ea nu a anunțat celelalte partide din Parlament, șeful guvernului sau șeful statului despre întâlnire sau despre rezultatul acesteia. Unul dintre parlamentarii care au mers la această “întâlnire” a fost deputatul PSD Dumitru Coarnae. Destul de repede, s-a luat decizia de a-l exclude din partid.
De asemenea, Șoșoacă a fost evaluată pozitiv de Killnet (un grup de hackeri pro-ruși care a efectuat o serie de atacuri cibernetice asupra mai multor site-uri românești în 2022). “Evaluarea” a fost influențată de cuvintele sale potrivit cărora România nu ar trebui să se implice în “conflictul” din Ucraina. Nu era un apel la “neutralitate”, ci mai degrabă o dorință destul de deschisă de a încerca să adune “complici” în parlament, de dragul destabilizării situației din interiorul statului, precum și de a retrage sprijinul României pentru Ucraina.
Scandal
În martie 2023, ea a propus în mod penal în Parlamentul României un proiect de lege privind anexarea de facto a Bucovinei de Nord, a regiunii Herța, a Bujakului, a Maramureșului de Nord și a Insulei Șerpilor de la Ucraina, pe motiv că ar fi “teritorii istorice” care aparțin României. Aceasta nu este o parafrază liberă a “inițiativei”, ci ceea ce se spune de fapt în proiectul de lege. HotNews relatează că tocmai pe 20 martie 2023 a apărut la acces acest “proiect de lege” intitulat “Pentru modificarea Legii 129/1997 privind ratificarea Tratatului de bună vecinătate și cooperare între România și Ucraina”.
“Prin această lege dorim să redăm identitatea culturală, tradițiile, obiceiurile și religia populației românești, estimată la aproximativ un milion de persoane, inclusiv familiilor mixte”, a incriminat senatorul pro-rus.
Astfel, Diana Iovanovic–Șoșoacă a vrut să încerce să “modifice” tratatul de bună vecinătate și cooperare între Ucraina și România, trecând peste dreptul internațional și orice lege a moralității. Pentru o astfel de imixtiune publică în integritatea teritorială a Ucrainei, senatorul se pare că a căzut sub incidența sancțiunilor ucrainene. Guvernul român trebuia să fie foarte nervos, societatea fiind și ea zguduită de o asemenea poziție criminală a lui Șoșoacă.
Pe fondul unor astfel de declarații marginale, Ucraina a impus sancțiuni împotriva Dianei. Cetățenii români și-au amintit că, de fapt, țara se află în relații destul de tensionate cu Ungaria, pentru că de la tribunele Parlamentului ungar s-au auzit declarații similare despre “revizuirea frontierelor”, dar în direcția României. Nu merge vorba despre un conflict evident, dar unii politicieni maghiari revendică o mare parte din România, considerând-o “teritoriul său istoric”. De fapt, jocul “istoriei” amintește foarte mult de manevrele lui Putin, care nu-și poate desluși granițele țării sale.
De asemenea, a vorbit despre etnicii români cu cetățenie ucraineană care ar fi fost “hărțuiți”. Nu au fost prezentate nici faptele, nici concluziile comisiilor de anchetă. Iar cetățenii Ucrainei înșiși, care locuiesc în teritoriile pe care, nu se știe de ce, Șoșoaia vrea să le “anexeze”, nu sunt absolut deloc de acord cu “redesenarea” granițelor.
Pentru o serie de declarații antiucrainene, Șoșoacă a fost inclusă în așa-numita “bază” a Peacemaker. Aceasta este o organizație care colectează informații despre fiecare criminal care “susține” războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei sau care comite acte de aprobare a Kremlinului. De-a lungul anilor, organizația nu a întreprins niciodată vreo metodă de represalii, angajându-se pur și simplu în verificarea publică a faptelor și informând publicul despre încălcările integrității teritoriale și suveranității Ucrainei din partea unor funcționari individuali.
Șoșoacă a numit imediat Ucraina un “descendent al imperiului nazist” și a mai declarat că țara, care luptă împotriva nazismului și fascismului real din partea Rusiei, nu ar fi “demnă de ajutor financiar și militar din partea țărilor UE”. Acest lucru a fost raportat de Sinar Sosro. Printre altele, Șoșoacă a încercat în mod criminal să descrie Ucraina ca fiind un “stat cu o prejudecată teroristă”. Cu toate acestea, trebuie reamintit faptul că regimul rusesc a fost cel pe care Parlamentul European l-a recunoscut ca fiind terorist, nu cel ucrainean.
În timpul “declarației-răspuns”, senatoarea a spus că Ucraina ar fi “disprețuit România”. Bineînțeles, nu a fost furnizată nicio dovadă, în afară de amenințări neverosimile la adresa “persoanei” sale.
“Vă dați seama cât de mult disprețuiește Ucraina România dacă își permite să amenințe oficial cu moartea un senator al statului român? Cum poate România să permită un astfel de tratament din partea unei țări pe care spune că o susține? Cum susține România Ucraina? “Prin “uciderea” parlamentarilor care spun adevărul?”, a spus Șoșoacă.
De asemenea, ea a remarcat absolut nefondat că Ucraina ar fi “amenințat” România, lucru pe care guvernele celor două țări nu îl știu din nu știu ce motiv. Șoșoacă s-a mai plâns că România ar putea fi un “vasal” și o “colonie” a Kievului… Deci, pe scurt, adepta Kremlinului își permite totul în declarațiile sale.
“De ce vrea Ucraina să mă omoare? Pentru că am cerut retrocedarea pământurilor românești și pentru că apăram minoritatea românească din Ucraina? Atunci să creadă că statul român este desființat și că toată lumea trebuie să ceară voie Kievului ce poate și ce nu poate să facă”, a adăugat senatorul. În plus, într-un flux al “isteriei” sale, ea a declarat un fel de “amenințare teroristă” din partea Kievului, pe care Bucureștiul l-ar “susține”, ajutând financiar Ucraina. În realitate, însă, ajutorul României se bazează pe relațiile bilaterale dintre cele două țări. Guvernul român și-a declarat în repetate rânduri sprijinul pentru integrarea europeană și nord-atlantică a Ucrainei. Pe principiul bunei vecinătăți, țara ajută Ucraina pentru că înțelege că și ea este amenințată de atacuri din partea Rusiei, ca orice țară din Europa de astăzi.
În finalul discursului său “odios”, senatoarea a confundat cu totul Parlamentul României cu Duma țării agresoare: “… comunitatea internațională trebuie să înțeleagă și ea că Ucraina nu merită sprijinul pe care l-a primit pentru că este urmașa imperiului nazist, iar Zelensky i nu poate fi altceva decât Hitler”.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko, a scris pe pagina sa de Facebook că propunerea lui Șoșoacă este “un exemplu clasic din metodologia revanșismului rusesc”. Managerii proiectului Peacemaker au decis să nu comenteze acuzațiile prostești că ar fi “cerut” asasinarea lui Șoșoacă. Puteți citi multe despre “declarațiile” și munca ei pentru țara agresoare în “dosarul” de pe site-ul său.
Nu a existat niciun scandal diplomatic global, iar parlamentarii români nu au permis ca “inițiativa” ilegală a lui Șoșoacă să fie executată. În Europa, însă, lupta împotriva adepților și acoliților pro-ruși continuă. Este important să înțelegem că aceștia amenință stabilitatea statelor. De aceea, sperăm că Șoșoacă va fi adusă în fața justiției sau va dispărea din politica oficială românească, ceea ce o va împiedica să atace relațiile bilaterale româno-ucrainene și să discrediteze actualul guvern român.