Premierul Marcel Ciolacu a anunțat recent că în Guvernul României nu vor fi acceptate modificări fiscale fără o consultare prealabilă cu mediul privat și societatea civilă. Această declarație vine în contextul controversei generate de introducerea CNP-ului fiscal pentru tranzacțiile de cumpărare.
Ciolacu a specificat că niciun proiect de modificare fiscală, inclusiv cel referitor la CNP-ul fiscal, nu poate avansa fără o discuție și acord final cu actorii economici și societatea civilă. Acesta a subliniat că este esențial să existe transparență și consultare înainte de implementarea unor astfel de măsuri, reflectând astfel așteptările cetățenilor.
În România, modelul e-Factura preia experiența Italiei, dar cu unele diferențe. În prezent, sistemul e-Factura este obligatoriu pentru tranzacțiile B2B, dar pentru B2C va deveni obligatoriu abia din 1 ianuarie 2025. În Italia, pentru tranzacțiile cu persoane fizice, utilizarea codului unic a fost implementată fără a forța cetățenii să achiziționeze online folosind acest cod. Utilizatorii pot oferi un cod fiscal sau o adresă de email certificată, iar în absența acestor informații, se utilizează un cod de 7 zerouri pentru raportare.
În contrast, în România, Ministerul Finanțelor vizează implementarea unui CNP fiscal pentru a urmări fiecare tranzacție. Aceasta ar implica o colectare și monitorizare detaliată a cumpărăturilor individuale, ceea ce a generat îngrijorări legate de confidențialitatea și gestionarea datelor personale. De asemenea, se preconizează că Declarația 394, care oferă informații despre tranzacții, va fi modificată sau eliminată, pentru a evita redundanța datelor, având în vedere că informațiile vor fi incluse și în SAF-T din 2025.