Desfășurarea trupelor de menținere a păcii pe teritoriul Ucrainei, pentru a asigura stabilitatea după încheierea războiului ruso-ucrainean, nu mai este o idee îndepărtată și puțin probabilă. Acum este un plan concret, aflat în faza activă de discuții și stabilire a detaliilor. Până în prezent, 35 de țări și-au exprimat disponibilitatea de a se alătura „coaliției doritorilor”, inițiată de Franța și Marea Britanie. Rămâne de stabilit care dintre aceste state vor furniza armament, care vor oferi sprijin logistic și informațional și care vor trimite trupe pentru a preveni o nouă agresiune din partea Rusiei.
Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a declarat că Marea Britanie este pregătită să trimită mii de militari în Ucraina pentru a sprijini regimul de încetare a focului și a descuraja o eventuală agresiune rusă. Potrivit acestuia, trupele britanice vor rămâne în Ucraina atât timp cât va fi necesar, chiar dacă acest lucru înseamnă ani de prezență continuă.
Oficialul britanic nu a oferit detalii despre mandatul exact al acestor trupe, ceea ce sugerează că multe aspecte sunt încă în proces de negociere.
Pe 20 martie, la Londra, este programată o întâlnire la care lideri din întreaga lume vor discuta aspectele logistice, inclusiv zonele de desfășurare și numărul exact de militari pe care fiecare țară și-l va asuma. Unul dintre punctele cheie ale discuției va fi dacă trupele trimise vor avea dreptul să răspundă cu foc în cazul unei noi invazii rusești în Ucraina.
Totuși, decizia Marii Britanii ar putea fi influențată de poziția SUA. Starmer a explicat că, fără garanții de securitate din partea Washingtonului, Londra nu va risca o astfel de implicare. Până acum, SUA au transmis clar că nu vor trimite trupe terestre în Ucraina, oferind sprijin doar prin lovituri aeriene și informații strategice.
Printre țările care și-au manifestat deja disponibilitatea de a participa la misiunea de menținere a păcii se numără Marea Britanie, Franța, Turcia, Canada și Australia. Lista nu este finală, iar președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că și state din afara Europei ar putea lua parte la inițiativă.
Se estimează că numărul total al militarilor trimiși de aceste țări va depăși 10.000. Macron a subliniat că armata ucraineană, care numără aproximativ un milion de soldați, rămâne cea mai mare forță militară din Europa. Prin urmare, pe lângă trimiterea trupelor străine, sunt necesare și alte măsuri pentru întărirea apărării Ucrainei, inclusiv modernizarea armatei sale și consolidarea capacităților de apărare europene.
Orașele Kiev, Odesa și Liov sunt printre posibilele locații unde ar putea fi desfășurate trupele internaționale, conform declarațiilor lui Macron, deși aceste decizii nu sunt încă definitive.
Statele sceptice și poziția Rusiei
Nu toate țările occidentale sprijină acest plan. Italia, Spania, Germania și Polonia și-au exprimat rezervele, considerând că trimiterea trupelor nu va fi suficientă pentru a descuraja Rusia. Totuși, aceste state nu resping complet ideea de a oferi garanții de securitate Ucrainei. De exemplu, Italia a propus anterior extinderea protecției oferite de Articolul 5 al NATO asupra Ucrainei, fără a-i acorda însă statutul oficial de membru al alianței.
Reacția Moscovei nu a fost surprinzătoare. Kremlinul a declarat că nu va accepta prezența trupelor internaționale în Ucraina.
Însă Marea Britanie a răspuns dur, subliniind că Rusia nu a cerut permisiunea Ucrainei atunci când a decis să implice trupe nord-coreene în război, ceea ce înseamnă că opinia Moscovei nu va fi luată în considerare.
Emmanuel Macron a reiterat suveranitatea Ucrainei, afirmând că nicio țară din UE nu va solicita aprobarea Rusiei pentru astfel de decizii.
La Moscova, se conștientizează faptul că prezența trupelor internaționale în Ucraina după război ar îngreuna semnificativ orice plan de agresiune viitoare. De aceea, Kremlinul încearcă prin declarații și amenințări să descurajeze Occidentul și să împiedice oferirea de garanții de securitate pentru Ucraina.
Imagine: ilustrativă, sursa