Consiliul Europei a cerut vineri Ungariei să înceteze imediat expulzarea migranţilor clandestini către Serbia dacă înaintea acestor returnări nu identifică şi nu efectuează o examinare individuală a situaţiei fiecăruia şi de asemenea să prezinte un plan de reformă a regimului de azil până în iunie 2024, relatează agenţia de știri EFE, citată de Agerpres.
În această decizie, Comitetul de miniştri al Consiliului Europei a avertizat guvernul condus de premierul Viktor Orban că, dacă nu va exista „niciun progres tangibil” în această chestiune până în septembrie anul viitor, va lua „noi măsuri” care să garanteze că Ungaria respectă hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Decizia este consecinţa neîndeplinirii de către Ungaria a patru sentinţe ale CEDO în care a fost condamnată pentru diverse încălcări ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în legătură cu dreptul de azil pentru migranţi.
Comitetul de miniştri al Consiliului Europei manifestă o „foarte mare preocupare”, întrucât în pofida mesajelor repetate ale autorităţilor ungare conform cărora acestea elaborează o reformă a sistemului de azil, nu există în realitate „nicio informaţie asupra măsurilor concrete”.
Mai mult, „expulzările colective nu doar că ele continuă, ci numărul lor creşte într-un ritm preocupant”, critică acelaşi comitet al Consiliului Europei, care prezintă chiar statistica furnizată de poliţia ungară ce arată că anul trecut au fost expulzaţi înapoi către Serbia 158.565 de migranţi ilegali, în timp ce anul acesta până la jumătatea lunii septembrie numărul acestora este de circa 66.000.
Ceea ce solicită Consiliul Europei guvernului ungar este să realizeze o reformă a sistemului de azil care să asigure „un acces efectiv la mijloace de intrare legală”, mai ales în ce priveşte procedurile la frontiere „conform obligaţiilor internaţionale” şi să-i prezinte în acest sens „un calendar pentru procesul legislativ”.
O altă solicitare adresată de Consiliul Europei guvernului de la Budapesta priveşte instituirea unui „recurs efectiv”, astfel încât unui migrant care denunţă că a fost returnat peste graniţă în cadrul unei expulzări „colective” să-i fie examinată plângerea „în profunzime” de către „o instanţă naţională independentă şi imparţială”.