În ultimele săptămâni, România a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de cazuri de COVID-19. Conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, în ultima săptămână s-au înregistrat cu 80% mai multe cazuri față de săptămâna anterioară, totalizând peste 1.200 de noi îmbolnăviri. Situația este evidentă în secțiile de urgență ale spitalelor de boli infecțioase, unde tot mai mulți pacienți cu simptome respiratorii sunt diagnosticați cu COVID-19, a explicat dr. Simin Aysel Florescu, medic primar de boli infecțioase și managerul Spitalului Victor Babeș.
“Numărul pacienților care se prezintă la Spitalul Victor Babeș a crescut în ultimele săptămâni. Majoritatea sunt pacienți cu afecțiuni cronice sau persoane vârstnice, care solicită ajutor medical deoarece prezintă forme moderate sau severe ale bolii, necesitănd spitalizare și tratament specific”, a declarat dr. Florescu pentru HotNews.
Există și cazuri de pacienți tineri, fără factori de risc, care sunt diagnosticați cu COVID-19 după ce se prezintă cu simptome respiratorii, dar numărul acestora este mai mic și de obicei necesită doar tratament simptomatic.
“La spital ajung, de obicei, cazurile severe. Bănuim că multe forme ușoare – la persoane tinere sau fără alte probleme de sănătate – nu ajung la spital și nu sunt diagnosticate oficial. Este posibil să se manifeste ca o răceală clasică, iar oamenii nu se prezintă la medic. La spital ajung doar cazurile mai grave, astfel fiind diagnosticate cu COVID”, a explicat managerul Spitalului Victor Babeș din București.
Simptomele noii variante de COVID-19
Creșterea cazurilor de COVID-19 este observată și în alte țări europene, iar mini-valul COVID este cauzat de o sub-variantă a tulpinii Omicron, denumită JN1. Dr. Simin Aysel Florescu a explicat că, la fel ca și celelalte sub-variante ale Omicron, JN1 a determinat o creștere a numărului de cazuri, fără a crește severitatea bolii.
În ceea ce privește simptomele noii sub-variante, acestea nu diferă semnificativ față de cele observate anterior. “La populația generală, fără alte probleme majore de sănătate, se manifestă ca un simplu guturai sau ca o pseudo-gripă, cu eventuale dureri musculare sau o stare de rău pentru o zi sau două”, a explicat dr. Florescu.
“Cazurile severe prezintă probleme respiratorii, eventual insuficiență respiratorie sau pneumonie, nimic diferit față de ceea ce știm din ultimii doi ani despre formele actuale de COVID”, a adăugat medicul.
1.256 de noi cazuri și 5 decese în ultima săptămână
În ultima săptămână, România a înregistrat 1.256 de noi cazuri de COVID-19, o creștere de 82,3% față de săptămâna precedentă, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică. De asemenea, s-au înregistrat 5 decese cauzate de COVID-19, toate victimele având și alte afecțiuni, iar 3 dintre ele erau vaccinate.
De la începutul pandemiei, în 2020, România a raportat oficial 3.534.314 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, iar 68.962 de persoane au decedat din cauza infecției.
Perspectiva pe termen lung
Deși OMS a declarat în mai 2023 că pandemia de COVID-19 s-a încheiat, virusul continuă să circule și să provoace îmbolnăviri. Dr. Simin Aysel Florescu subliniază că virusul va rămâne printre noi pentru o perioadă lungă, similar altor virusuri respiratorii.
“Așa cum am presupus de la începutul pandemiei, acest virus a intrat în circulația virală obișnuită și, din când în când, vom avea vârfuri de cazuri. Dar virusul nu va dispărea prea curând și va rămâne printre noi, la fel ca virusurile gripale și alte coronavirusuri”, a concluzionat medicul.