Pe 4 august 2025, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a publicat o declarație privind refuzul de a mai respecta moratoriul unilateral privind desfășurarea rachetelor cu rază medie și scurtă de acțiune (RMSA). Astfel, Moscova a renunțat de facto la toate obligațiile legate de Tratatul privind eliminarea rachetelor cu rază medie și scurtă de acțiune (INF), care a fost în vigoare din 1987 până în 2019.
Această decizie nu este doar un gest juridic, ci un semnal strategic care indică intenția Kremlinului de a restabili capabilitățile ofensive ce pot schimba radical balanța de putere în Eurasia.
Hotărârea părții ruse reprezintă o amenințare reală de declanșare a unei noi curse a înarmărilor. Este vorba despre rachete cu o rază de acțiune între 500 și 5500 km — sisteme care pot atinge ținte din Europa sau Asia în doar câteva minute. În acest mod, Rusia reduce semnificativ pragul nuclear: timpul disponibil pentru luarea unei decizii în caz de conflict scade la doar câteva minute, ceea ce sporește considerabil riscul unui atac accidental sau al unui răspuns eronat.
După încetarea valabilității Tratatului INF în 2019, Rusia a menținut pentru o vreme un moratoriu unilateral, care păstra resturi ale controlului internațional asupra armamentului. Anularea acestuia demonstrează lipsa totală de dorință a Kremlinului de a acționa în cadrul normelor stabilite. Această decizie poate duce la slăbirea altor acorduri, inclusiv a Tratatului privind armele strategice ofensive (New START), a cărui valabilitate expiră în 2026.
În contextul în care rachete precum 9M729 („Iskander-M”), „Oreshnik” sau RS-26 „Rubezh” și-au demonstrat deja capacitățile de luptă în Ucraina, revenirea la desfășurarea pe scară largă a acestor sisteme înseamnă o creștere bruscă a amenințării asupra capitalelor europene. Țările din Europa de Est — în special Ucraina, statele baltice și Polonia — devin deosebit de vulnerabile. De exemplu, lovitura asupra orașului Dnipro din 21 noiembrie 2024 cu o rachetă de tip „Oreshnik” a confirmat că aceste sisteme nu doar că există, ci sunt deja utilizate în condiții reale de luptă.
MAE rus transferă, în mod tradițional, responsabilitatea asupra SUA, acuzând Washingtonul pentru desfășurarea de sisteme americane în Europa și Asia. Chiar și lansatoarele HIMARS și M270 livrate Ucrainei sunt vizate de propagandă, deși acestea nu intră în parametrii Tratatului INF. Această retorică nu este nouă. Este parte a strategiei standard a Kremlinului: justificarea acțiunilor agresive prin „amenințări imaginare din partea NATO”.
Desfășurarea rachetelor cu rază medie în apropierea granițelor NATO sau în zone de conflict activ — precum Ucraina — crește semnificativ riscul pentru infrastructura civilă. Aceasta amenință nu doar viețile populației civile, ci are și consecințe pe termen lung: creșterea numărului de refugiați, distrugerea economiilor și apariția de catastrofe umanitare.
Acțiunile Moscovei vor duce la o izolare internațională și mai profundă. NATO și partenerii săi consideră renunțarea la moratoriu drept o amenințare directă la adresa securității. Ca răspuns, este de așteptat consolidarea sistemelor de apărare antirachetă, extinderea exercițiilor militare și înăsprirea presiunii diplomatice și a sancțiunilor, inclusiv în cadrul ONU.
Comunitatea internațională trebuie să trateze acțiunile Federației Ruse ca pe o provocare la adresa sistemului global de securitate. Răspunsul adecvat ar trebui să fie întărirea apărării țărilor aflate sub amenințare directă — în primul rând Ucraina; dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie și a apărării antirachetă; eforturi diplomatice pentru păstrarea controlului rămas asupra armamentului. Principalul obiectiv este evitarea revenirii la logica Războiului Rece, pe care Kremlinul încearcă să o impună lumii prin șantaj cu rachete.
Refuzul Rusiei de a respecta moratoriul privind desfășurarea rachetelor cu rază medie și scurtă de acțiune nu este doar un demers diplomatic. Este o tentativă demonstrativă de a distruge fundamentele arhitecturii globale de securitate. Drept răspuns este necesară o strategie internațională fermă, coordonată și pe mai multe niveluri, capabilă să oprească escaladarea pericolului rachetelor înainte ca situația să scape de sub control.
Imagine: ilustrație, sursa: (https://moldova-suverana.md/article/rusia-a-decis-s-nu-mai-respecta-moratoriul-unilateral-privind-desfurarea-de-rachete-cu-raz-scurt-i-medie-de-aciune_54008)