Moldova va avea alegeri locale în prima duminică din noiembrie. Deja au început să circule sondajele care arată opinia cetățenilor și preferințele lor politice. Aproape jumătate din respondenții unui studiu (47%), realizat de iData, consideră că Republica Moldova se îndreaptă într-o direcție corectă. Pe de altă parte, 40% cred exact opusul. În acest context apare o întrebare: cum va reuși UE să mențină țara pe o traiectorie pro-europeană?
Moldova, alături de Ucraina și Georgia, se numără printre țările care doresc să adere, în viitor, la UE. Toate cele trei țări parcurg acum un proces de democratizare, care diferă de la una la alta. Progresele făcute de cele trei state, în ultima perioadă, arată că e nevoie de o abordare diferențiată din partea UE pentru fiecare în parte, potrivit unui articol publicat pe Carnegie Europe.
Potrivit unui raport despre starea democrației, realizat de V-Dem Institute, Moldova se află în top 10 al țărilor care sunt în proces de democratizare. Pe lângă ea se numără state precum Bolivia, Bulgaria, Malawi, Zambia sau Cehia.
HotNews.ro a stat de vorbă cu doi europarlamentari care fac parte din Delegația Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE-Moldova despre traiectoria Republicii Moldova, ajutorul dat de UE pentru iarna care vine, dar și posibile soluții pentru a combate propaganda rusă din regiunile Găgăuzia și Transnistria.
Inflația sau problemele la energie pot să influențeze mersul alegerilor
Rata anuală a inflației în Moldova era, la sfârșitul lunii iulie, 10.76%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. La inflația ridicată sau la creșterea prețurilor se adaugă și problema energetică a țării și presiunea războiului din Ucraina.
Ramona Strugariu, deputată europeană și copreședintă REPER, consideră că factorii enumerați mai sus pot avea un impact asupra alegerilor. Tocmai de aceea, eurodeputata spune că nu vor fi niște alegeri ușoare și că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), din care face parte și președinta Maia Sandu, trebuie să se pregătească temeinic pentru perioada următoare.
Dar, dincolo de asta, Uniunea Europeană încearcă să mențină Moldova pe o traiectorie europeană prin mai multe ajutoare pe care i le oferă.
„Știm că, de pildă, avem angajamentul ca Uniunea Europeană să investească 13 milioane de euro pentru susținerea familiilor vulnerabile în criza energetică”, continuă Strugariu.
Mai exact, ar fi vorba de aproximativ 800.000 de familii care vor fi susținute în această iarnă.
„Tocmai a semnat Maia Sandu prin acordul de asociere, participarea Moldovei la piața unică, care chiar va fi un boost foarte serios pe care poate Uniunea să-l dea investițiilor și întreprinderilor mici și mijlocii. Și asta înseamnă, în mod evident, slujbe mai multe, înseamnă o viață mai bună pentru oameni, înseamnă diminuarea acelor frici pe care le-ar resimți (n.r.: oamenii) și care s-ar putea reflecta în alegeri”, a explicat eurodeputata.
Siegfried Mureșan, europarlamentar și vicepreședinte al PPE, este convins că Moldova va păstra o traiectorie europeană, în ciuda presiunilor economice și ale celor care vin dinspre est.
„Republica Moldova este mai credibilă decât oricând pe plan european și asta înseamnă că autoritățile de la Chișinău, liderii din Republica Moldova, pot obține sprijin european în aceste perioade dificile, de la partenerii internaționali, într-o măsură mult mai mare decât o puteau face foști conducători în Republica Moldova, care pur și simplu nu respectau angajamentul”, explică Mureșan.
Republica Moldova recuperează acum decalajele adunate din guvernările anterioare, continuă eurodeputatul, iar lucrurile acestea se văd și în rândul populației.nuă europarlamentarul.
Este vorba de același mecanism european care a funcționat și iarna trecută. De asemenea, Comisia Europeană propune un pachet de sprijin financiar pentru Ucraina, pe următorii patru ani. 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, din care o parte sunt fonduri nerambursabile și o parte credite.