Se împlinesc 70 de ani de la cea mai dură iarnă din istoria României moderne și de la „Marele viscol”. Iarna din 1954 ne pare astăzi ceva SF, fiindcă abia vedem la câmpie 10 cm de zăpadă, nu peste 150 cm, cum a fost acum șapte decenii. Cum a fost iarna de atunci? Ce au făcut românii? Ce scriau ziarele vremii? Cum a fost posibil ca zăpada să fie așa de multă?
Informația pe scurt
- Sub numele de Marele Viscol a rămas în istorie „Iarna lui 54”, fiindcă au fost stabilite multe recorduri meteo, a nins zeci de ore în mai multe „episoade” și troienele de zăpadă au ajuns să aibă și peste 4 metri înălțime.
- Pe 25 februarie 1954 era măsurat la Călărași un strat de zăpadă record pentru zonele non-montane: 173 cm. La București stratul de zăpadă a fost de 109 cm și totul este „din alt film”, fiindcă în prezent la 10-15 cm orașul se blochează și ar fi plin de Breaking News la TV.
- În presa vremii, problema era pusă în genul unei lupte Om vs Natură, unde omul trebuia să dovedească faptul că poate învinge și că este mai puternic și datorită socialismului.
- Tonul articolelor din Scînteia era unul…tovărășesc și de eroism. Un articol de pe data de 5 februarie avea titlul: „Înfruntând cu bărbăție viscolul, colectiviștii au ferit de pagube avutul obștesc”. Se scria despre „lupte îndârjite” cu viscolul și despre „pilde de eroism” ale ceferiștilor, muncitorilor sau tehnicienilor.
- A fost strat de zăpadă de peste un metru în multe zone: Tulcea, Galați, Alexandria, Titu, Cernavodă, Slobozia, Calafat, Turnu Măgurele. La început de 1953 fusese zăpadă de peste un metru în zona Suceava-Rădăuți.
- Iarna lui 1954 a venit într-o perioadă în care iernile grele erau mult mai dese decât în prezent. La 1954 erau în viață milioane de oameni care trăiseră și iernile grele de 1923, 1929, 1942 sau 1953.
- Pentru că la putere era un regim totalitar a putut fi mobilizat un număr foarte mare de oameni care să iasă cu lopețile la deszăpezit. Existau puține utilaje mecanizate, însă au fost aduse în ajutor pluguri de zăpadă din URSS. La București, o parte din zăpadă a fost încărcată în camioane și basculante și aruncată în Dâmbovița.
- Și la sat a fost cumplit, oamenii au fost nevoiți să sape tunele pentru a putea ieși din case. Unii au rămas fără lemne de foc și au fost și oameni care au murit de frig în case.
O iarnă venită într-o perioadă cu multe lipsuri
Pe vremuri erau ierni serioase, știm bine asta, dar niciuna nu a fost la fel de dură precum cea din 1954 când s-a petrecut ceea ce a rămas în istorie sub numele de „Marele viscol din 54”. Iarna părea că nu se mai termină.
Au fost cele mai mari grosimi ale stratului de zăpadă măsurate în orașe de când există date meteo, au fost mai multe etape ale viscolului și în unele zone de câmpie zăpada avea și în martie peste 1,5 metri grosime.
Nu doar că nu a mai fost așa ceva de atunci, dar probabil că nu va mai veni o așa iarnă, fiindcă încălzirea climei face ca episoadele de frig extrem să fie tot mai rare și mai moderate și la fel se întâmplă și cu ninsorile intense la altitudini mici.
Foto Agerpres
Era o perioadă plină de lipsuri pentru români, mai ales că trecuseră opt ani de la încheierea războiului, fusese și o perioadă de secetă și se schimbase și regimul, ceea ce a schimbat în rău viețile multora.
În 1953 murise Stalin, iar într-o plenară lărgită al CC al PMR – care marchează începutul destinderii post-stalinite – sunt recunoscute și unele greșeli făcute în procesul de industrializare. La conducerea țării era Gheorghe Gheorghiu-Dej care a condus un regim represiv ce a trimis zeci de mii de oameni nevinovați în închisori sau la muncă forțată.
1954 este anul în care a fost inaugurat Podul Prieteniei, peste Dunăre, între Giurgiu și Ruse.
Zăpada și frigul au stabilit o mulțime de recorduri meteo
Iarnă dură a fost ți în 1953 în nord-est, în Moldova, cu strat de zăpadă ce a atins 120 cm la Suceava și la Rădăuți, pe data de 17 februarie. Un an mai târziu avea să fie strat de zăpadă de 120 cm în tot sudul țării, de la Calafat până la Tulcea.
