Organele de drept din România au anunțat destructurarea unei rețele extinse care, timp de câțiva ani, a furnizat cetățenilor ruși și unor cetățeni din alte state post-sovietice documente falsificate. Perchezițiile efectuate pe 25 noiembrie 2025 în județul Suceava și în alte regiuni au confirmat existența unui mecanism bine organizat, care le permitea sute de persoane să obțină pașapoarte românești și certificate de cetățenie, eludând procedurile legale.
Ancheta a stabilit că, doar în perioada 2022–2024, cel puțin 300 de cetățeni ruși au devenit posesori de documente românești pe baza unor date fictive. Printre aceștia se numără oameni de afaceri, persoane cu trecut infracțional și cetățeni dați în urmărire pe teritoriul Federației Ruse.
Potrivit procuraturii, legăturile de corupție din interiorul unor autorități locale de evidență a persoanelor permiteau perfectarea actelor fără prezența fizică a solicitanților și fără verificarea autenticității informațiilor furnizate.
Cum funcționa schema
Conform datelor anchetei, schema se baza pe combinarea mai multor mecanisme:
confirmarea fictivă a domiciliului în România în case abandonate sau inexistente;
falsificarea declarațiilor privind locul de reședință cu implicarea unor intermediari corupți;
exploatarea unor lacune din sistemul de verificare consulară a documentelor;
acordarea cetățeniei pe baza unor certificate false, chipurile emise de consulatele românești din Rusia, Turcia și alte țări.
Costul acestor „servicii” pentru cetățenii ruși varia între 15 și 40 de mii de euro, în funcție de complexitatea „cazului” și de nivelul de sprijin necesar.
Un ecou deosebit a stârnit informația potrivit căreia, în unele situații, au fost folosite date personale furate ale unor militari ucraineni căzuți în timpul războiului la scară largă. Pe numele acestora erau emise acte de identitate românești, lucru posibil datorită corupției în rândul unor angajați ai serviciilor locale de evidență a populației.
Jurnaliștii de investigație subliniază că schema nu se limita doar la România. Urmele operațiunilor infracționale duc spre Republica Moldova, Bulgaria și chiar Turcia, unde erau falsificate sau „legalizate” documente necesare pentru obținerea ulterioară a cetățeniei unui stat din UE.
Procuratura română confirmă că schema ar fi putut funcționa ani la rând, profitând de imperfecțiunile legislației naționale și de lipsa unui sistem unic de control al certificatelor de cetățenie emise de consulatele din străinătate.
Cazuri separate ilustrează dimensiunea problemei. Astfel, în 2024, în Bulgaria au fost identificați 343 de cetățeni ruși care depuseseră cereri de cetățenie pe baza unor documente false. Iar în Republica Moldova a fost dejucată tentativa miliardarului rus Serghei Lomakin de a obține cetățenia în baza unui certificat de naștere falsificat.
Riscuri și consecințe
Situația investigată de autoritățile române ridică mai multe probleme majore:
Securitatea UE.
Deținerea de documente românești legale le deschidea cetățenilor ruși accesul la spațiul Schengen și la sistemele Uniunii Europene, creând riscuri de scurgeri de date, fraude economice și chiar spionaj.
Riscuri de corupție.
Implicarea unor funcționari publici din județul Suceava în schemă arată cât de vulnerabile sunt registrele locale și cât de ușor pot fi exploatate breșele administrative de către rețelele de crimă organizată.
Aspectul geopolitic.
Faptul că printre beneficiari se numără cetățeni ruși, inclusiv persoane legate de structuri de afaceri care generează venituri pentru Kremlin, evidențiază caracterul politic sensibil al cazului.
Necesitatea reformelor legislative.
Autoritățile române transmit deja semnale privind necesitatea consolidării controlului asupra certificatelor consulare și a creării unei baze de date centralizate, pentru a preveni repetarea unor astfel de operațiuni.
Concluzie
Ancheta aflată în desfășurare în România a scos la iveală o problemă mult mai profundă decât un simplu episod de corupție la nivel local. Este vorba despre o rețea transfrontalieră extinsă, care ani de zile a exploatat punctele slabe ale sistemului european de identificare, creând practic o „piață neagră a cetățeniei”.
Faptul că printre beneficiarii schemei se regăsesc reprezentanți ai mediului de afaceri rusesc, ai lumii interlope și persoane care se sustrag urmăririi penale subliniază gravitatea amenințării.
Ancheta continuă, iar în România nu se exclude ca numărul real al documentelor obținute ilegal să fie de câteva ori mai mare decât cifrele confirmate oficial până acum.