Soldații ruși dați dispăruți în Ucraina rezistă, în medie, mai puțin de două luni pe front, relatează Novaia Gazeta într-o amplă investigație despre militarii pierduți ai Moscovei.
În cele peste 12 luni trecute de la declanșarea „operațiunii militare speciale” în data de 24 februarie a anului trecut, un număr mare de soldați ruși au fost dați dispăruți, aceștia pierzându-și cel mai probabil viața în timpul luptelor din Ucraina.
Rudele lor nu au primit trupurile neînsuflețite pentru a le îngropa, unii încercând să-i caute pe cont propriu pe cei dragi. Apelează la spitale și morgi, caută răspunsuri de la ministerul rus al Apărării și publică mesaje despre căutare pe rețelele de socializare și canalele de Telegram extrem de populare în Rusia.
Novaia Gazeta Europe a analizat 9.905 de postări făcute în cele mai mari cinci grupuri de pe VKontakte (VK), echivalentul rusesc al Facebook, unde rudele caută persoane dispărute în zona de război.
Dintre acestea 1.365 sunt cu privire la militari din Rusia și autoproclamatele „republici populare” Donețk și Lugansk. Oficial, numărul militarilor ruși dispăruți în acțiune este necunoscut, la fel ca bilanțul real al morților.
„Dispăruții sunt în mare parte morți ale căror cadavre nu au fost găsite. În acest moment, știm aproximativ 12 mii de morți confirmați. Numărul celor dați dispăruți este cel mai probabil de două ori mai mare”, afirmă Serghei Krivenko, șeful unui ONG pentru drepturile omului.
După ce a analizat aproape 10.000 de postări despre căutările pentru aceștia, Novaia Gazeta a identificat câteva modele în disparițiile din cadrul armatei ruse.
Cei mai mulți soldați ruși au dispărut în estul Ucrainei
Ziarul condus de Dmitri Muratov, unul dintre cei doi jurnaliști laureați ai Premiului Nobel pentru Pace în 2021, a identificat 50 de militari pe care rudele îi căutau pe VK după ce au dispărut în timpul asedierii orașului-port Mariupol în primăvara anului trecut.
Vara, în timpul luptelor din regiunea Lugansk, alți 40 de soldați ruși au încetat să mai comunice cu rudele. În septembrie, numărul celor căutați pe rețelele de socializare a crescut brusc: 170 de soldați au dispărut într-o lună, majoritatea în regiunile Donețk (unde are loc singura ofensivă pe care armata rusă o mai desfășoară în Ucraina) și Harkov (unde frontul rusesc s-a prăbușit catastrofal în septembrie).
Novaia Gazeta a legat un alt val de căutări despre soldați ruși dispăruți de lovitura ucraineană cu HIMARS asupra cazărmii din orașul Makiivka în noaptea de Revelion.
Aproximativ jumătate din cei 1.365 de soldați ruși căutați pe VK au dispărut în regiunile Lugansk și Donețk. Printre cei dispăruți, al căror statut precizat de cei care îi caută, se numără cu precădere antreprenori militari (93 de persoane), militari din cele două republici separatiste (92 de persoane) și voluntari ruși (89 de persoane).
Căutarea recruților dispăruți după decretarea mobilizării parțiale (40 de persoane) și a prizonierilor recrutați din închisorile rusești (28 de persoane) este vizibil mai puțin frecventă, potrivit Novaia Gazeta.
Adesea, rudele nu-i pot găsi pe cei dispăruți timp de luni de zile: luna trecută numărul postărilor despre militari care nu mai au luat legătura cu rudele a fost de șase ori mai mare decât în martie 2022, prima lună întreagă de război.
Fiecare a șaptea postare era despre căutarea unor militari care au dispărut primăvara sau vara trecută.
Soldații ruși dispăruți au rezistat mai puțin de două luni pe front
Novaia Gazeta Europe a calculat de asemenea cât timp, în medie, a petrecut un soldat într-o zonă de război înainte ca rudele să piardă legătura cu acesta: 60 de zile.
Unii militari ruși care nu mai pot fi contactați de rude nu au însă statutul oficial de dispăruți. De exemplu, soția unui soldat pe nume Boris Felitsin a scris în unul dintre grupurile de pe VKontakte că, potrivit unui camarad, soțul ei a fost rănit în bătălia de lângă Svatovo în regiunea Lugansk și evacuat de pe câmpul de luptă inconștient, fără documente și ecuson.
„La linia fierbinte a ministerului Apărării nu sunt enumerate listele răniților, celor uciși și dispăruților. Nu ia legătura, este imposibil să contacteze unitatea, biroul de înrolare militară a refuzat să ajute. Am sunat la spitale, dar acest nume nu este trecut”, a spus soția.
Rudele militarilor care nu au statutul de persoane dispărute nu pot conta pe ajutorul ministerului Apărării pentru căutarea lor sau despăgubiri.
Serghei Krivenko amintește că „în timpul războaielor cecene, mamele soldaților au mers pur și simplu în Cecenia, s-au întâlnit cu militanți și și-au căutat ele pe cont propriu fiii”.
„Acum, bineînțeles, nu există o astfel de posibilitate. Există câteva cazuri în care ucrainenii au reușit să identifice cadavrul și să-l predea rudelor, dar din partea ministerului [rus] al Apărării nu vedem nicio dorință de a organiza o căutare completă a celor dispăruți și de a colabora cu rudele lor”, afirmă el.