România se confruntă cu un dezechilibru economic major: populația inactivă, adică cei care nu lucrează, depășește numărul celor activi cu aproximativ 2 milioane de persoane. Conform datelor Institutului Național de Statistică, din cei 18 milioane de locuitori în vârstă de muncă, doar puțin peste 8 milioane sunt activi, în timp ce peste 10 milioane sunt inactivi.
Persoanele inactive includ studenți, gospodine, bolnavi, persoane cu dizabilități și pensionari, toate aceste categorii neavând un loc de muncă sau fiind indisponibile pentru angajare. Această disproporție a dus la creșterea raportului de dependență economică, care în 2023 a ajuns la 1,45%.
Poveri economice și presiuni fiscale crescânde
Un raport ridicat de dependență înseamnă o povară mai mare pe umerii economiei și pe cei care lucrează, aceștia fiind nevoiți să suporte prin taxe majorate sprijinirea populației inactive. În România, acest indicator este mai mare pentru femei (1,9%) și în mediul rural (1,69%).
În regiunile Sud-Est și București-Ilfov, raportul de dependență economică variază semnificativ, cea mai mare valoare fiind în Sud-Est și cea mai mică în București-Ilfov. În urmă cu 30 de ani, acest raport era echilibrat, de 1:1, dar previziunile arată o deteriorare continuă a acestuia.
Probleme educaționale și nevoia de investiții
Rata de părăsire timpurie a sistemului educațional de către tinerii între 18 și 24 de ani a fost în 2023 de 16,6%, cu o tendință de creștere în ciuda programului „România Educată”. Acest fenomen este mai pronunțat în mediul rural (25,3%) comparativ cu mediul urban (7,0%).
De asemenea, rata tinerilor neocupați, care nu urmează nicio formă de educație, a fost de 16,5% în 2023, mai mare în rândul femeilor (19,6%) și al celor din mediul rural (22,4%).
Sectorul public și povara administrativă
Sectorul public reprezintă 16,6% din populația ocupată, adică aproximativ 1.278.000 de persoane, dintre care majoritatea (57,9%) sunt femei. Înainte de Revoluție, acest sector număra doar 800.000 de persoane, dar acum este mult mai stufos și necesită întreținere.
În plus, numărul persoanelor care au două locuri de muncă a crescut cu aproximativ 1000, reflectând dificultățile financiare cu care se confruntă populația.
Concedieri și instabilitate economică
Principalul motiv pentru care peste o treime dintre șomeri au încetat să lucreze în ultimii 8 ani este concedierea sau închiderea afacerii (30,1%) și încetarea contractului de muncă (34,1%).
În acest context, premierul Ciolacu a negat constant necesitatea majorării taxelor, însă datele statistice prezentate de Institutul Național de Statistică sugerează contrariul: pentru a acomoda dezechilibrul economic și pentru a sprijini populația inactivă, creșterea taxelor devine inevitabilă.