Sprijinul financiar pentru Ucraina și întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei rămân teme cheie de discuție la întâlnirile internaționale. Pe 11-12 iunie, la Berlin a avut loc Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei, unde partenerii s-au concentrat pe cooperare viitoare, consolidarea democrației europene și reconstrucția Ucrainei după război. De asemenea, în perioada 13-15 iunie, în Italia, este planificat un summit G7, unde țările vor discuta despre oferirea fondurilor rusești înghețate Ucrainei și probabil vor solicita Chinei să înceteze sprijinul pentru Rusia.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că, conform planului Facility pentru Ucraina, până la sfârșitul lunii iunie, Ucraina va primi 1,9 miliarde de euro de la UE. Motivul acestei decizii este necesitatea urgentă de ajutor pentru Kiev, precum și reformele și strategiile de investiții recent adoptate de autoritățile ucrainene.
Potrivit președintei, UE a utilizat deja 200 de milioane de euro pentru repararea sistemului energetic, care suferă regulat de pe urma bombardamentelor rusești. UE plănuiește să furnizeze Ucrainei mii de panouri solare și să descentralizeze producția de energie, pentru a crește rezistența sistemelor energetice la atacuri. Acest lucru este necesar pentru a evita întreruperile masive de curent, care afectează acum mulți consumatori.
Von der Leyen a mai declarat că, până la sfârșitul lunii iulie, Ucraina va primi 1,5 miliarde de euro din activele rusești înghețate în Occident. Se așteaptă ca 10% din acestea să fie alocate reconstrucției, restul fiind destinat apărării Ucrainei. Președinta a adăugat că, la summitul G7, se va discuta despre accelerarea accesului Ucrainei la restul activelor rusești înghețate.
Se știe că SUA au propus acordarea Ucrainei unui împrumut din activele rusești înghețate, în valoare de 50 de miliarde de dolari, cu condiția ca UE să fie garantul împrumutului și să-și asume cea mai mare parte a obligațiilor. În caz de probleme, statele membre ale UE ar trebui să returneze împrumutul din conturile proprii.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, împreună cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, intenționau să respingă oferta SUA. UE a fost nemulțumită de condiția impusă de americani, însă pe 12 iunie s-a aflat că liderii G7 au fost de acord să deblocheze 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina până la sfârșitul anului 2024.
O altă temă importantă a summitului G7 este sancționarea Rusiei, intensificarea sancțiunilor și combaterea modalităților prin care țara agresoare le ocolește. Recent, guvernul SUA a anunțat impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, vizând 300 de persoane fizice și juridice din Rusia, Asia, Orientul Mijlociu, Europa, Africa și Caraibe.
Pe lista de sancțiuni se află Bursa de la Moscova, compania de asigurări SOGAZ, Depozitarul Național de Decontări, compania “Gazprom Invest”, “Uralvagonzavod”, Centrul Național de Clearing și alte companii. Pe listă au fost adăugate și cinci bănci rusești și reprezentanțele lor din străinătate: “Promsvyazbank”, “Vnesheconombank”, Sberbank of Russia, “VTB Bank” și “VTB Capital Holding”.
Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că izolarea economiei militare ruse de sistemul financiar internațional a forțat Rusia să caute acces la resurse externe. Includerea în lista de sancțiuni a unor companii care promovează agresiunea rusă și ajută Rusia să eludeze restricțiile este un semn pozitiv, care va minimiza posibilitatea utilizării de către țara agresoare a căilor de contrabandă și achiziționarea de bunuri cu dublă utilizare pentru a fi folosite în război.
Efectele noilor sancțiuni sunt deja vizibile: Bursa de la Moscova a anunțat încetarea tranzacțiilor în dolari și euro. Un scenariu similar este de așteptat și pentru alte companii vizate de restricții. Activitatea lor va exclude acum legăturile ilegale cu furnizorii străini, care furnizau țării agresoare bunuri și resurse necesare pentru război.
În cadrul summitului G7 vor fi luate alte măsuri privind sancțiunile și activele rusești înghețate. Se așteaptă introducerea unui număr mai mare de sancțiuni asupra companiilor și rețelelor care ajută Rusia să desfășoare războiul împotriva Ucrainei.
Printre întreprinderile care ajută Rusia se află numeroase companii din Belarus și China. Acestea susțin complexul industrial-militar rus, furnizând bunuri cu dublă utilizare. Se așteaptă ca la summitul G7, liderii să solicite Chinei să influențeze Rusia și să înceteze sprijinul agresiunii. Sprijinul oferit Moscovei de către Beijing duce la slăbirea securității colective.
Suportul continuu pentru Ucraina și presiunea asupra Rusiei sunt garanția securității globale, care este în prezent amenințată de regimul Putin și susținătorii săi.