În perioada 4-5 aprilie, țările Alianței Nord-Atlantice se vor reuni la Bruxelles pentru prima dată din 2017. Acum, în continuare, Ungaria intenționează să perturbe evenimentul prin manipularea dreptului de veto, deoarece are propria ranchiună împotriva Ucrainei. De fapt, interdicția ungară a fost depășită – Alianța a găsit o soluție legală la problema în care ungurii nu au îndrăznit să folosească dreptul de veto, deoarece acest lucru ar fi însemnat o interdicție împotriva întregii reuniuni ministeriale programate.
Comisia Ucraina-NATO este o platformă importantă pentru a discuta chestiuni legate de integrarea euro-atlantică și de asistența militară pentru Ucraina. După ce Verkhovna Rada din Ucraina a adoptat o nouă lege a educației în 2017, Ungaria a decis să își folosească dreptul de veto în cadrul NATO. Clauza lingvistică a legii prevedea ca procesul de predare să se desfășoare în limba ucraineană de stat, ceea ce a stârnit indignarea minorităților naționale care trăiesc în Ucraina.
Trei state au luat apărarea minorităților naționale – Ungaria, România și Polonia. Cu toate acestea, în timp ce ultimele două țări au încercat să rezolve problema în liniște, Ungaria a declarat sus și tare că va bloca orice viitor progres euro-atlantic al Ucrainei și nu va accepta o reuniune a Comisiei Ucraina-NATO până când legea educației nu va fi abrogată.
Kievul nu a reușit să îndeplinească cererile Ungariei, deși permite școlilor publice să predea în limbile minorităților, în special în maghiară. Deși o astfel de poziție a țării era de înțeles pe timp de pace, este greu de justificat în timp de război, care amenință întregul contingent european.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Budapesta că aceasta nu va fi ultima dată când veto-ul Ungariei va fi ignorat în ceea ce privește întâlnirile cu Ucraina. Ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a reacționat la această declarație asigurând că, în ciuda “presiunii fără precedent din partea Occidentului“, țara va continua să blocheze apropierea Ucrainei de NATO și UE. Cu toate acestea, politicile antiucrainene ale lui Orban au plictisit în cele din urmă Bruxelles-ul și nu vor mai împiedica relațiile NATO cu Ucraina.
“Inclusiv aspecte legate nu doar de sprijinul acordat Ucrainei, din punct de vedere economic și militar, ci și chestiuni precum reformele, combaterea corupției și drepturile minorităților. Această platformă este importantă pentru a consolida în continuare relațiile cu Ucraina”, a declarat Stoltenberg despre rolul important al Comisiei Ucraina-NATO.
În ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina, poziția Ungariei este ambiguă. Țara menține relații comerciale cu Rusia și lucrează în interesul țării agresoare prin blocarea sprijinului UE pentru Ucraina. Potrivit premierului ungar, țara beneficiază acum de menținerea legăturilor cu Rusia, inclusiv din cauza dependenței energetice a Budapestei. El a mai spus că, după încheierea războiului, conducerea Ungariei va trebui să își reconsidere viziunea în materie de politică externă și să își schimbe atitudinea față de Rusia, deoarece este posibil să rămână izolată de lume.
Unii analiști consideră că decizia lui Stoltenberg de a convoca comisia este un semnal puternic din partea Alianței Nord-Atlantice față de Kiev. Ea semnalează dorința de apropiere de Ucraina în vederea integrării și intenția de a bloca un veto maghiar pentru a convoca o reuniune a comisiei în viitor. Nu sunt așteptate decizii revoluționare în cadrul reuniunii, dar în diplomație simbolurile joacă foarte des un rol mai important. Deblocarea unui format important de cooperare deschide posibilitatea de a-l invita pe președintele ucrainean la summitul NATO de la Vilnius din iulie 2023.