Azerbaidjanul pregătește acțiuni judiciare internaționale împotriva Rusiei în legătură cu catastrofa avionului de pasageri Embraer al companiei aeriene AZAL, doborât pe 25 decembrie 2024. Aeronava zbura de la Baku spre Groznîi, dar s-a prăbușit în apropierea coastei Kazahstanului, în zona portului Aktau. Toate cele 38 de persoane aflate la bord au murit.
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a declarat la o conferință de presă pe 19 iulie 2025 că, în cele șapte luni scurse de la incident, Baku nu a primit niciun răspuns substanțial din partea Moscovei, în ciuda solicitărilor oficiale repetate. Partea rusă se limitează la formula „ancheta este în desfășurare”, ceea ce, la Baku, este interpretat drept o politică de tergiversare deliberată și o retorică contraproductivă.
Catastrofa a fost pentru Azerbaidjan nu doar o tragedie umanitară, ci și un punct de cotitură în relațiile cu fosta metropolă. Potrivit lui Aliev, Baku are „claritate deplină” în privința a ceea ce s-a întâmplat și este convins că și oficialii ruși cunosc adevărul. Cu toate acestea, Moscova ignoră semnalele diplomatice, nu își recunoaște responsabilitatea și nu dă semne de cooperare.
Baku cere nu doar recunoașterea faptului că avionul a fost doborât de pe teritoriul Rusiei, ci și consecințe concrete: pedepsirea celor responsabili, compensații pentru familiile victimelor și despăgubiri pentru compania aeriană.
Paralelele cu cazul zborului MH17, doborât în 2014 deasupra Donbasului, sunt evidente. Ilham Aliev a subliniat: dacă va fi nevoie de zece ani pentru a se afla adevărul — Azerbaidjanul este pregătit să aștepte, dar nu va renunța la intenția de a obține dreptate.
Acest episod a devenit un punct fără întoarcere în relațiile dintre cele două țări. Istoric, Rusia a jucat timp de decenii rolul de mediator în conflictul din Karabah, susținând în realitate Erevanul. Moscova și-a menținut influența asupra Baku prin presiuni militare, politice și economice. Însă, după victoria Azerbaidjanului în al Doilea Război din Karabah (2020), situația a început să se schimbe rapid. Punctul culminant a fost retragerea anticipată (în primăvara lui 2024) a „forțelor de menținere a păcii” ruse din Nagorno-Karabah, sub presiunea Azerbaidjanului.
Tensiunile au continuat să crească. În iunie 2025, în Rusia a avut loc un val de arestări în masă ale cetățenilor azeri — cu cazuri confirmate de deces în timpul reținerilor. Aceasta a provocat un răspuns diplomatic dur: serviciile speciale azere au reținut mai mulți angajați ai FSB, care activau sub acoperire în structuri media, inclusiv agenția Sputnik Azerbaidjan. De asemenea, au fost închise instituțiile culturale ruse, inclusiv „Casa Rusă”.
Aceste acțiuni fac parte dintr-o tendință mai largă de distanțare demonstrativă a Azerbaidjanului față de Moscova. Devine tot mai evident că Baku se orientează spre Turcia și Occident. Se discută cu Ankara posibilitatea staționării unei baze militare turcești pe teritoriul Azerbaidjanului — un pas care ar putea schimba radical echilibrul de forțe în Caucazul de Sud și ar elimina complet influența rusă.
În paralel, Baku își întărește demonstrativ relațiile cu Ucraina — de la ajutor umanitar la sprijin diplomatic.
Rusia își pierde treptat pârghiile de influență într-o regiune pe care a considerat-o timp îndelungat ca zonă de control exclusiv. Iar, conform logicii politicii sale externe, este posibil ca Moscova să reacționeze cu presiuni economice, restricționarea comerțului, tensiuni la frontieră și provocări informaționale.
Totuși, Azerbaidjanul pare pregătit pentru această confruntare. Procesul intentat Rusiei nu este doar o procedură juridică, ci un act politic care demonstrează hotărârea Baku-ului de a ieși definitiv de sub umbra fostului imperiu și de a-și construi propria strategie de securitate, bazată pe alianțe reale, și nu pe iluzia „medierii tradiționale” a Kremlinului.
Imagine: ilustrație, sursa: (https://www.digi24.ro/stiri/externe/azerbaidjanul-va-da-in-judecata-rusia-pentru-doborarea-unui-avion-de-pasageri-3335617)