Unii comercianți întâmpină dificultăți în vânzarea pâinii din cauza lipsei facturilor în e-Factura, conform lui Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR).
Vânzătorii care operează direct din mașină, cum ar fi cei care livrează pâine, emit facturi manual la ușa magazinului, neavând posibilitatea de a estima cantitățile necesare în avans. “Îți întreabă: Câte pâini vrei? – Dă-mi 100-200! El face factura de mână pentru că nu are cum altfel. Obligația lui e să o trimită la Ministerul de Finanțe în termen de 5 zile, dar problema este că eu nu pot să vând pâinea”, explică Paraschiv.
Aceasta se întâmplă pentru că, fără factură de intrare, magazinul nu poate vinde pâinea imediat. „Eu, factura de la pâine o voi trage în termen de 5 zile de pe site-ul Ministerului de Finanțe. Dar eu 5 zile dacă nu am factura, nu pot să vând pâinea aia. Știm cu toții cum va arăta pâinea aia peste 5 zile”, a adăugat Paraschiv în cadrul unei dezbateri organizate de CLCC.
Producătorii mici se confruntă cu mari provocări
Paraschiv ridică problema producătorilor mici, care nu dispun de abilități IT sau echipamente necesare pentru a se adapta la cerințele e-Factura. “Noi avem un producător de cărbune pentru grătar. Săracu, dacă îl vedeți cum vine, și el și soția cu o dubă cu cărbuni de grătar. E negru tot pe față, pe mâini. Asta știe omul ăla să facă. Unde îl pui pe omul ăla să-ți facă e-Factura, să o transforme în XML, să o trimită la Ministerul de Finanțe? El e sortit pieirii”, afirmă Paraschiv.
Probleme și avantaje ale e-Factura
Paraschiv subliniază că e-Factura are probleme, menționând sume negative care în realitate sunt pozitive și necesitatea unor corecții costisitoare. Cu toate acestea, recunoaște și un avantaj al sistemului: “e-Factura are și o parte bună pentru cei care au facturi foarte lungi cu multe repere și repetitive. Printr-un program contabil, factura poate fi trasă de pe e-Factura direct în nota de intrare-recepție ușurând considerabil munca operatorului.”
Dificultăți cu e-Transport
Paraschiv menționează și provocările întâmpinate cu sistemul e-Transport. “La e-Transport am avut o speță în care a venit un transportator din Bulgaria cu niște marfă. Omul nu a știut și ne-a sunat de la Vama Giurgiu. Ăla vorbea engleză stricat: Dă-mi codul UIT. Cred că ne-a luat 2 ore să reușim să facem cod UIT pentru 10 produse pe care le aveam noi în tirul lui”, povestește el.
Partea dificilă a e-Transport, explică Paraschiv, este necesitatea de a aloca fiecărui produs un cod dintr-un nomenclator complicat. “Am căutat jumătate de oră apă minerală. Nu am găsit. Am găsit apoi ape nu știu de care. E foarte greu să găsești un produs și să-i dai un cod. N-am înțeles de ce nu funcționează simplu pe codurile de bare care sunt încrise pe produs. Trebuie alocate alte coduri.”
El subliniază dificultatea gestionării codurilor UIT în condiții practice, cum ar fi încărcarea de produse agricole dimineața devreme, când birourile și contabilitatea sunt închise. “Nu știu cum să facem dacă trimitem o mașină la Matca să încarce câte o tonă de roșii, castraveți și varză. Cine îi face codul UIT? Noi îl facem? Când îl facem? Omul ăla e la 6 dimineața acolo. Nu e deschis niciun birou la noi. Nu e deschisă contabilitatea. Șoferul nu are la el cum să facă un cod UIT. Producătorul sub nicio formă. El abia face o factură de mână și sunăm să o încarce pe e-Factura pentru că trebuie să le încrucișăm la un moment dat”, concluzionează Paraschiv.