Din cauza încălcării de către Rusia a Tratatului START III, Statele Unite nu vor furniza țării agresoare actualizări cu privire la armele sale nucleare. Conform tratatului, Statele Unite și Rusia sunt obligate să facă schimb de date de două ori pe an, dar, deși Washingtonul s-a oferit să extindă angajamentele reciproce, Moscova a anunțat fără menajamente că își suspendă participarea la acest acord. Vedant Patel, reprezentant adjunct al Departamentului de Stat al SUA, a precizat că o astfel de suspendare nu este valabilă din punct de vedere juridic, astfel că refuzul Rusiei de a face schimb de date reprezintă o încălcare a acordului. Statele Unite fac apel la Rusia să își îndeplinească toate obligațiile.
Iranul este o țară parteneră a Rusiei, furnizându-i arme pentru loviturile asupra infrastructurii Ucrainei. În parlamentul iranian a fost introdus un proiect de lege pentru a se retrage din negocierile privind reînnoirea acordului nuclear din 2015. În cadrul acordului, Iranul și-a suspendat programul nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor economice. Ulterior, Teheranul a reluat lucrările nucleare interzise anterior, deoarece Donald Trump a impus din nou sancțiuni împotriva țării în 2018. Această decizie a generat temeri în rândul multor națiuni că Iranul plănuiește să construiască o bombă atomică, mai ales având în vedere relația strânsă a țării cu Rusia, care a invadat securitatea nucleară mondială.
La 25 martie, președintele rus și-a anunțat intenția de a desfășura arme nucleare tactice pe teritoriul Belarusului. Cu toate acestea, un astfel de anunț ar putea fi un alt șantaj tradițional al lui Putin, care speră să intimideze Occidentul. Cu câteva zile mai devreme, în timpul vizitei liderului chinez Xi Jinping în Rusia, a fost semnat un document între cele două state dotate cu arme nucleare, critic pentru Beijing. Esența deciziei a fost de a aprofunda parteneriatul cuprinzător și interacțiunea strategică dintre China și Rusia. În doar patru zile, Kremlinul a încălcat acordul, dovedind încă o dată iresponsabilitatea conducerii ruse. Pe 31 martie, dictatorul Lukașenko este așteptat să abordeze subiectul desfășurării armelor nucleare rusești în Belarus.
SDG al Ministerului ucrainean al Apărării controlează posibila desfășurare de arme nucleare în statul vecin și monitorizează situația din interiorul Rusiei. Consiliul de Securitate al ONU se va reuni vineri, 31 martie, pentru a discuta despre intenția lui Putin de a desfășura arme nucleare pe teritoriul Belarusului. Punctul de pe ordinea de zi este formulat ca fiind o “amenințare la adresa păcii și securității internaționale”. Biden a declarat că este îngrijorat de planurile Rusiei de a desfășura arme nucleare în Belarus, dar a adăugat că “nu au făcut-o încă”.
Intensificarea programului nuclear iranian este un rezultat direct al cooperării ruso-iraniene în domeniul tehnico-militar după începerea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Intenția Rusiei de a desfășura arme nucleare tactice în Belarus este un drum spre o nouă criză similară celei de la începutul anilor 1980, în timpul ultimei explozii a Războiului Rece.
Prin șantajul nuclear iresponsabil și sistemic, Kremlinul “normalizează” tema unei amenințări nucleare permanente în lume. Federația Rusă a transformat armele de descurajare într-un mijloc de escaladare a agresiunii și de garantare a supraviețuirii unui regim criminal. Acest tip de intimidare face parte din războiul informațional pe care regimul dictatorial al lui Putin îl duce împotriva lumii. Rusia, încălcând Memorandumul de la Budapesta, împinge statele lumii să pună sub semnul întrebării securitatea colectivă bazată pe tratate și decizia în favoarea dezvoltării propriilor programe nucleare. Puterea supremă a statului agresor ar trebui să realizeze consecințele deciziilor care încalcă în mod direct securitatea mondială.