Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au constatat vineri, 14 iunie 2024, existența unor nereguli în rechizitoriul dosarului „Revoluției”, în care fostul președinte Ion Iliescu este acuzat de săvârșirea unor infracțiuni contra umanității. Parchetul Militar are la dispoziție cinci zile pentru a decide dacă menține trimiterea dosarului în instanță sau reface ancheta.
Decizia instanței de fond și contestațiile ulterioare
Pe 25 octombrie 2023, Curtea de Apel București (CAB) a decis începerea judecării pe fond a dosarului „Revoluției”, considerând legal rechizitoriul întocmit de procurorii militari. Însă, inculpații Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu (fost viceprim-ministru) și Iosif Rus (fost șef al Aviației Militare) au contestat această soluție la ICCJ. În decembrie 2023, dosarul a fost repartizat unui complet format din doi judecători, care nu au reușit să ajungă la un acord, având opinii divergente. Ulterior, cazul a fost repus pe rol prin intrarea în complet a judecătoarei Lia Savonea. După o lună de dezbateri, magistrații au decis că rechizitoriul prezintă nereguli.
Variantele Parchetului Militar
Judecătorii ICCJ au dispus Parchetului Militar să comunice în termen de cinci zile dacă menține soluția de trimitere în judecată sau retrage dosarul pentru refacerea anchetei. Următoarea audiere în acest caz a fost programată pentru data de 20 septembrie 2024.
Contextul procedurilor judiciare
Dosarul „Revoluției” a întâmpinat multiple amânări și contestații pe probleme de procedură. Inițial, Ion Iliescu a fost trimis în judecată de Parchetul Militar în aprilie 2019, însă dosarul a fost restituit Parchetului după doi ani de către ICCJ, din cauza unor nereguli în rechizitoriu. Instanța a exclus mai multe probe din materialul de urmărire penală, inclusiv declarații ale lui Gelu Voican Voiculescu și Ion Iliescu în fața Comisiei senatoriale, rapoarte ale Parlamentului, puncte de vedere de la SRI și documente de arhivă de la MApN.
În august 2022, dosarul a fost retrimis la ICCJ după refacerea rechizitoriului de către procurorii militari. După șase luni, un judecător de cameră preliminară de la ICCJ a decis că instanța nu este competentă să judece acest dosar, trimițându-l la Curtea de Apel București.
Acuzațiile procurorilor
Conform rechizitoriului, Ion Iliescu, în calitate de șef de stat și de guvern, președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) și al Consiliului Militar Superior, ar fi indus în eroare opinia publică pentru a obține legitimitatea populară, menținerea și consolidarea puterii politice începând cu ziua de 22 decembrie 1989. Prin aparițiile sale televizate și comunicatele emise, Iliescu ar fi generat o psihoză a terorismului, care a cauzat focuri fratricide generalizate, rezultând în 857 de decese, 2.382 de răniri, 585 de privări grave de libertate și 409 cazuri de suferințe mari în perioada 22-30 decembrie 1989. Procurorii susțin că aceste fapte au creat o stare de pericol iminent pentru o parte semnificativă a populației civile din România.