Înainte de invazia la scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă, legăturile dintre țările post-sovietice erau slabe. Motivul a fost poziția diferită a statelor în multe aspecte, inclusiv în ceea ce privește vectorul de dezvoltare politică. La urma urmei, unele țări au aderat la uniunea vamală, devenind astfel dependente de dictatorul rus Vladimir Putin. Unele țări au ales să adere la NATO sau la Uniunea Europeană. Uitând astfel complet de trecutul sovietic. Dar războiul din Ucraina a schimbat complet starea de lucruri în regiune. După 18 luni, toate țările și-au definit clar poziția. Toate țările vecine Ucrainei o susțin în război. Un exemplu viu în acest sens este noua etapă a relațiilor cu România.
În octombrie, guvernele Ucrainei și României se pregătesc pentru o reuniune comună. Acest lucru a fost anunțat de premierul României, Marcel Ciolacu. Aceasta este prima experiență din istoria acestor țări. Și, de asemenea, încă un pas important în drumul pe care țările l-au parcurs în aceste 18 luni. Mai multe despre parcursul comun al țărilor mai departe în material. România a sprijinit Ucraina încă din primele zile ale invaziei de amploare. Începând cu 24 februarie, România și-a deschis granițele pentru refugiații ucraineni din calea războiului. În același timp, empatia românilor pentru ucraineni s-a reflectat în opinia publică.
Potrivit unui sondaj realizat în toamna anului trecut de Ukrainska Prisma în parteneriat cu biroul Fundației Friedrich Ebert din Ucraina și în cooperare cu compania de cercetare Info-Sapiens, numărul celor din România care au o atitudine pozitivă față de Ucraina este de 52%. 77% dintre cetățeni consideră că Ucraina ar trebui să devină membră a UE, iar admiterea Ucrainei în NATO este susținută de 72% dintre români. Dar Bucureștiul susține Kievul nu doar în spate, ci și pe toate fronturile importante. Primul pas, la fel de important, este respectarea istoriei poporului ucrainean.
În noiembrie 2022, deputații și senatorii români au votat în favoarea Declarației Parlamentului României privind condamnarea foametei deliberate (Holodomor) suferite de poporul ucrainean ca urmare a ocupației sovietice din 1932-1933. Iar în 2023, Parlamentul țării, în cadrul unei sesiuni comune a celor două camere, a adoptat o declarație cu ocazia aniversării invaziei în masă a Rusiei, prin care condamnă ferm războiul invadator al Federației Ruse și solicită retragerea imediată a trupelor ruse. În plus, este important de reamintit fiabilitatea economică a părții române. România nu a interzis în mod unilateral importurile de produse agricole ucrainene după Polonia. Grație dialogului, țările au găsit cheia noului sistem de licențiere a exporturilor din Ucraina. Protejând astfel piața internă de dumping.
În plus, Bucureștiul a acordat acces la apele sale interioare pentru a forma un nou coridor prin care navele de marfă pot ajunge în Ucraina și pot părăsi țara în siguranță. În plus, parlamentul țării intenționează să implementeze un proiect de creștere a capacității de producție de muniție. Acest lucru va face posibilă furnizarea de asistență militară Ucrainei. La urma urmei, țările, ca și întreaga regiune, au un inamic comun – Federația Rusă. Cu siguranță puternic, dar imbatabil. Iar victoria asupra unui astfel de inamic constă în sprijinul și dezvoltarea reciprocă, ceea ce arată clar procesul de stabilire a relațiilor de parteneriat între Kiev și București.