Alarma financiară a Bucureștiului: ce înseamnă pentru România o posibilă reducere a ratingului de credit la nivelul „junk”

România s-a aflat la o răscruce economică importantă. Principalele agenții internaționale de rating au început un alt ciclu de evaluare a stabilității macroeconomice și a stării financiare a țării. În timp ce oficialii guvernamentali poartă negocieri tensionate cu reprezentanții Fitch și Moody’s, economiștii avertizează la unison: pierderea statutului de recomandat pentru investiții (investment grade) și căderea în așa-numita categorie de „gunoi” (reiting junk) va avea consecințe devastatoare nu doar pentru bugetul de stat, ci și pentru portofelele cetățenilor de rând.

Sursa inițială a materialului: Portalul de știri Euronews România.

Ce este un rating „junk” și de ce a apărut un astfel de risc?

Ratingul de credit al unei țări reflectă nivelul de încredere al creditorilor și investitorilor internaționali în capacitatea sa de a-și deservi datoriile. Ratingul actual al țării numite România balansează pe cea mai joasă limită a nivelului investițional (de exemplu, BBB- de la S&P). Un pas în jos va transfera țara în categoria activelor cu risc ridicat, speculative, generând un reiting junk oficial.

Agențiile de rating indică câteva riscuri cheie pentru această economie:

• Deficit bugetar și instabilitate politică: Crizele politice, disputele legate de formarea guvernului și riscul reluării cheltuielilor necontrolate provoacă îngrijorarea analiștilor.
• Dependența de fondurile europene: Dacă Bucureștiul nu va putea realiza la timp reformele și nu va atrage pe deplin sumele din fonduri de investiții de la UE, acoperirea unui astfel de deficit bugetar va deveni critic de dificilă.
• Ritmul lent al reformelor: Pentru stabilizarea situației este necesară o reducere drastică a deficitului structural și îndeplinirea obligațiilor în fața partenerilor europeni.

În același timp, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, își exprimă un optimism moderat, subliniind că în primele cinci luni ale anului veniturile bugetare au crescut cu 9%, iar cheltuielile au scăzut cu 1,5%, ceea ce a permis reducerea semnificativă a nivelului curent de deficit.

Primul domino: creșterea costului împrumuturilor de stat

Cea mai evidentă consecință a reducerii de rating este scumpirea imediată a creditelor pentru însuși guvernul. Deoarece riscurile de neplată vor fi evaluate ca fiind mai mari, investitorii vor cere rate ale dobânzii (randamente) mai mari pentru obligațiunile de stat emise de România.

Statul va trebui să cheltuiască o cotă tot mai mare din buget nu pentru construcția de drumuri sau majorarea pensiilor, ci pentru plata dobânzilor la datorii, ceea ce conservă dezvoltarea de economie.

Efectul de domino pentru afaceri și energie

Dar adevăratul pericol pe care îl poartă un reiting junk constă în faptul că el crește automat costul capitalului pentru întreaga economie. Nicio companie privată sau bancă din România nu va putea atrage finanțare la o dobândă mai mică decât cea a statului.

Cea mai puternică lovitură va fi primită de sectorul energetic:

• Proiectele de investiții pe termen lung vor deveni mai scumpe: Construcția de noi parcuri eoliene, centrale solare și modernizarea rețelelor de distribuție necesită investiții masive de capital pentru 20–30 de ani înainte. La creșterea costului de finanțare de la actualul 7,6% la cel prognozat de 9–10%, costul de producție al proiectelor va crește brusc.
• Înghețarea tranziției verzi: Investitorii vor începe să redirecționeze capitalul către țări cu un nivel mai scăzut de risc, ceea ce va încetini modernizarea sistemului energetic, afectând fluxul de noi investiții.

Ce înseamnă acest lucru pentru cetățeanul de rând?

În cele din urmă, pentru reducerea de rating va plăti consumatorul final. Reacția în lanț va influența viața de zi cu zi prin trei canale principale, aducând o inflație crescută:

• Creșterea tarifelor și inflație: Deoarece cheltuielile companiilor energetice pentru deservirea creditelor vor crește, acest lucru se va reflecta inevitabil în facturile comunale pentru lumină și căldură, provocând o creștere generală de prețuri (adică inflație) la mărfuri și servicii.
• Presiunea asupra monedei naționale: Investitorii vor începe să retragă capitalul din țară, ceea ce va duce la slăbirea leului românesc (RON) în raport cu euro și dolarul. Acest lucru va scumpi toate importurile.
• Reducerea numărului de locuri de muncă: Reducerea programelor de investiții va obliga mediul de afaceri să își optimizeze cheltuielile, ceea ce poate provoca o creștere a șomajului și o încetinire generală în întreaga economie.

Experții reamintesc, conform celor difuzate la Euronews România, că țara s-a mai aflat în categoria de reiting junk în anul 2008. Tocmai atunci statul a intrat într-o criză financiară profundă. Repetarea acestui scenariu poate fi evitată doar cu condiția menținerii unui consens politic în jurul limitării cheltuielilor bugetare și continuării reformelor structurale pentru a nu adânci starea de deficit.