Banca Națională a României (BNR) și-a majorat prognoza privind inflația la sfârșitul anului 2026. Potrivit noilor estimări, în luna decembrie indicatorul va ajunge la 6,1%, față de 5,5%, cât era prevăzut în prognoza din luna mai.
Informația este relatată de DIGI24.ro.
Totodată, banca centrală a amânat revenirea inflației în intervalul țintă. Acum, BNR estimează că acest lucru se va întâmpla la sfârșitul anului 2027, cu aproximativ două trimestre mai târziu decât se anticipa anterior.
Potrivit noilor calcule, în decembrie 2027 inflația ar urma să scadă la 3,4%, iar în iunie 2028 la 2,8%.
După creșterea din vară, inflația ar urma să încetinească mai rapid
Membrii Consiliului de Administrație al BNR se așteaptă ca inflația să scadă semnificativ încă din trimestrul al treilea al anului 2026. Principalul factor ar urma să fie epuizarea treptată a efectului direct al eliminării plafonării prețurilor la energie electrică, precum și majorarea TVA și a accizelor.
În același timp, în trimestrul al patrulea indicatorul ar putea înregistra unele fluctuații, după care, potrivit prognozei băncii centrale, își va relua tendința de scădere.
În iunie, rata anuală a inflației din România a scăzut la 10,42%, de la 10,85% în mai. Cu toate acestea, nivelul a rămas considerabil peste valoarea de 9,87% înregistrată la sfârșitul primului trimestru.
BNR pune evoluția prețurilor, printre altele, pe seama modificărilor costurilor la energie și carburanți, precum și a creșterii chiriilor pentru locuințele de stat.
Seceta și prețurile energiei rămân principalele riscuri
Banca centrală avertizează că, pe termen scurt, riscurile pentru inflație rămân predominant orientate în sens ascendent.
Printre principalii factori, BNR indică prețurile energiei electrice și alimentelor, precum și efectele secetei severe. O presiune suplimentară ar putea veni din evoluția cotațiilor petrolului și ale altor materii prime, pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu.
În următoarele luni, inflația ar putea fi influențată și de majorarea tarifelor pentru serviciile de telecomunicații și a prețurilor polițelor RCA, precum și de modificările prețurilor la gazele naturale.
În schimb, în trimestrul al treilea este așteptat un anumit efect dezinflaționist din partea ieftinirii legumelor și fructelor.
Cererea mai slabă ar putea limita creșterea prețurilor
BNR estimează că diminuarea treptată a cererii interne va avea o influență tot mai puternică asupra reducerii inflației.
Potrivit estimărilor membrilor Consiliului, deficitul de cerere agregată s-ar putea accentua până în trimestrul al treilea al anului 2026, pe fondul consolidării bugetare și al crizei energetice globale. Ulterior, acest efect ar urma să se diminueze treptat.
Unii membri ai Consiliului au atras atenția și asupra riscului unei scăderi mai accentuate a consumului privat în 2026 decât se anticipa anterior. În același timp, rolul investițiilor în activitatea economică este estimat să crească.
Inflația de bază va rămâne, de asemenea, ridicată
BNR și-a revizuit în creștere și prognoza pentru inflația de bază CORE2. Pentru sfârșitul anului 2026, aceasta este estimată la 5,4%, față de 4,8% în prognoza anterioară.
Pe termen scurt, inflația de bază va fi influențată de efectele indirecte ale scumpirii carburanților și gazelor naturale pentru consumatorii noncasnici, precum și de majorarea tarifelor la telecomunicații și a costurilor polițelor RCA.
Un factor suplimentar îl va reprezenta eliminarea plafonării adaosurilor comerciale pentru produsele alimentare de bază.
În același timp, efectul majorării TVA și accizelor în august 2025 ar urma să contribuie la încetinirea inflației în trimestrul al treilea din 2026. BNR se așteaptă, de asemenea, la o reducere semnificativă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
Potrivit noii prognoze, CORE2 ar urma să scadă la 2,3% în iunie 2028. Estimarea anterioară indica un nivel de 2,2% în martie 2028.




