Administrația Prezidențială a României a anunțat atingerea unui compromis politic strategic între principalele forțe politice ale țării. Sub medierea președintelui, la Palatul Cotroceni, liderii celor patru partide — Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR) — au semnat un acord oficial prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării unitare în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare.
Material realizat pe baza publicației Libertatea și a datelor oficiale ale Administrației Prezidențiale.
Parametrii principali ai acordului: o reformă „fără durere”
Noua reformă, parte a angajamentelor asumate prin PNRR, urmărește corectarea dezechilibrelor din sistem, dar cu limite clare:
Data intrării în vigoare: legea va fi aplicată integral de la 1 ianuarie 2027, fără implementare etapizată sau excepții pentru anumite categorii.
Protecția veniturilor: niciun angajat din sectorul public nu va înregistra scăderi ale veniturilor totale în urma aplicării noii grile.
Plafon bugetar: cheltuielile totale cu salariile în 2027 nu vor depăși nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei, pentru a respecta țintele fiscale convenite cu Comisia Europeană.
Schimbarea structurii salariale și a coeficienților
Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat publicarea proiectului pentru consultare publică:
Integrarea sporurilor: majoritatea bonusurilor și sporurilor vor fi incluse în salariul de bază, eliminând sistemul opac al premiilor speciale. Aproximativ 53% dintre bugetari ar putea beneficia de creșteri reale.
Reducerea discrepanțelor: raportul dintre salariul minim din sectorul public și cel maxim (nivel prezidențial) va fi redus de la 1:12 la aproximativ 1:8, în funcție de complexitatea funcției.
Dimensiunea politică a acordului
Acordul reprezintă un pas tactic important pentru guvernul condus de Ilie Bolojan:
Respectarea PNRR: adoptarea rapidă a legii era esențială pentru evitarea pierderii fondurilor europene. Consensul politic asigură trecerea rapidă prin Parlament.
Poziția BNR: guvernatorul Mugur Isărescu a cerut prudență fiscală, avertizând că derapajele ar afecta credibilitatea externă. Plafonul de 8 miliarde de lei reflectă aceste îngrijorări.




